În vremea de har și de-îndurare
Isuse, Tu pe mine mai ales
M-ai spălat prin Sfântul Sânge
Și mi-ai spus de azi să Te urmez.

O viață nouă am primit
În ziua când m-ai iertat
Inima mi-ai curățit
De al meu murdar păcat.

Mai îmbrăcat în haina mântuirii
Și putere mi-ai trimis de sus
Duhul Sfânt și viața nemuririi
De la Tine le-am primit, Isus.

Nu sunt vrednic de o așa binecuvântare
N-am ascultat de glasul Tău
Nu am rămas lângă Tine
Și din nou sunt în mâna celui rău.

Sunt prins din nou în lanțurile lui
Și parcă nu mai am scăpare
Nu îndrăznesc să-mi ridic privirea-n sus
Să-ți cer din nou iertare.

Îmi plânge inima și geme
De durerea ce mă apasă
Simt că nu mai am putere
Că n-am rămas în ceasul de veghere.

Duhul stă și plânge
Dar eu nu-i mai aud șoapta
De lacrimi și durere
Mi se inundă fața.

O jale mare mă apasă
O beznă întunecată
A devenit a mea ființă
O suflare fără viață.

Aș vrea să văd din nou
Lumina Ta cea Sfântă
Să îmi fii iar călăuză
Pe calea cea îngustă.

Să simt iarăși că Tu ești lângă mine
Și puteri din nou Tu îmi vei da
Să dezlegi lanțul cel rău
Și de păcat mă vei spăla.

Oare mai este iertare?
Și mai vezi ceva bun în mine?
Mai poți să mă iubești
Ca pe un copil, Stăpâne?

Amin