Îmi ninge pe umeri şi-n palme
cu flori
dintr-o altă viaţă
Fiori
mă cuprind, şi-mi cântă vioara
pe faţă
Mă cheamă Acel Înviat şi
simt cum
se-nalţă o parte din mine
Acum
sunt omul flămând şi-nsetat
de Tine!
Mormântul din mine e gol,
părăsit
Implor Fiinţa Ta să-L atingă
şi-apoi, fericită
cu flori dintr-o altă viaţă
lasă să-mi ningă...


Tatiana Tarlev,
31 martie 2008