Tu cauţi printe stele un "Loc de vînzare"
Şi-acolo să-ţi faci cum ştii tu adăpost
Să scapi din această cumplită-nchisoare,
Căci vrei să fii liber, aşa cum ai fost.

Ai vrea să te-ascunzi de privirea cea hâdă
Acelor ce mint cu tupeu pe ecran,
De feţe crispate, ce-ncearcă să râdă,
Tăindu-ţi adesea al vieţii elan.

Nu poţi să mai suferi lumina gălbuie
A tubului vechi şi murdar de neon,
Că-ţi este viaţa bătută în cuie,
Legată de-acel blestemat telefon.

Şi-n somn parcă-ţi sună în cap megafoane,
Dar nu poţi pricepe ce zgârie-n ele,
Căci câinii în labe azi ţin microfoane
Şi-n loc să mai latre, ei cântă manele.

Tu cauţi de-aşa zişii prieteni scăpare,
Să-ţi faci fără prieteni un nou început,
Că vezi cum te caută cu neruşinare,
Când nu au altceva mai bun de făcut.

Ai vrea ca să zbori sus acolo pe lună,
Departe de-al soarelui nostru apus,
Să scapi de nevasta ce-ncearcă să-ţi spună
Ce bine ar fi de ai fi mai supus.

Să scapi de centura ce zilnic te leagă,
De scaunul de fier, din maşina ta veche,
De cartea de credit ascunsă-n desagă,
Şi banii ce-ntruna, te trag de ureche.

Acestea-s doar cîteva vorbe-aberante
Ieşite din mintea-obosită de stres,
Sunt pure-adevăruri, dar nu şi calmante,
Depinde de ce fel de viaţă-ai ales.

Există un fel de viaţă frumoasă
Şi-aici pe acest vechi pământ zbuciumat,
Dar trist e că omul se-nchide în casă,
Şi nu se mai lasă uşor învăţat.

Căci mintea îi este de grijuri blocată
Speranţele lui sunt pierdute-n abis,
Dar eu am găsit printre cărţi aruncată,
O carte frumoasă şi-acolo e scris:

Că este-o Persoană cu forţe divine
Ce grijile noastre le poate purta,
Eu am pregătită oricând pentru tine,
Adresa la care, Îl poţi tu căuta...