1. Credinţa duce la credinţă,
iubirea duce la iubire.
Acestea-s vii şi sunt fiinţă,
născute din Dumnezeire!

R: Focul naşte foc,
creşte-n orice loc,
dacă-i îngrijit
cu ce-i potrivit!
Cine-i credincios,
creşte din Hristos!
Neoprit el creşte,
şi ceresc rodeşte!

2. Credinţa e născută-n ceruri,
de Dumnezeu e dăruită
ca drum spre-a-Sale adevăruri,
şi ca vedere limpezită!

3. Credinţa este o putere,
şi-un scut ce biruinţă poartă!
Coboară har şi mângâiere,
şi-avânt spre-a veşniciei poartă!

4. Credinţa-i sfântă unitate
cu dragostea din cer,
divină, ea-nalţă laudele toate
lui Dumnezeu Etern Lumină!

I: Cântările Harului, volumul 14, cântarea 54