Să nu privești vre-o dat la oameni
Autor: Diana14
Album: fara album
Categorie: Diverse
Să nu privești vre-o dat la oameni,
De cer lipita să o ai,
De ești lovit... să știi copile,
Pe flori nu poți ajunge-n Rai.

De ești lovit de bice multe,
De gurile fară popas,
Ascultă-mă și ia aminte,
Puțină vreme a rămas

Mai rabdă chiar și prigonirea,
Așa cum Eu cândva răbdam,
Să crească-n tine doar iubirea,
Cum Eu pe tine te iubeam.

Și fără murmur să-ți duci crucea,
Cum Eu pe Golgota duceam,
Fii doar tăcut... chiar dacă doare,
Cum Eu sub ea mereu tăceam.

Cu Tine-s Eu în orice vreme,
Tăria ta mereu sunt Eu,
Cunosc durerea, slabiciunea,
Și pasu-agale ce ți-e greu.

La pieptul Meu găsești odihnă,
Pe brațul Meu vei fi purtat,
Să vadă ei... prigonitorii,
De Mine Tu nu ești uitat.

Mergi înainte prin credință,
Și înapoi tu nu privi,
Îți șterg și plânsul... și durerea,
Cu tine-n toate Eu voi fi.

Și lasă toate-n a Mea mână,
De grijă Eu îți voi purta,
Să nu privești la om copile,
Privește doar spre slava Mea.
Amin
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/268687/sa-nu-privesti-vre-o-dat-la-oameni