Stol de Cereri

Stol de păsări gânduri poartă
Către scaunul înalt.
Au bătut din poartă-n poartă
Să nu fie nici un suflet
Fără de răspuns curat.
Sub misive înlăcrimate
Mame plânse pentru prunci,
Tați înlănțuiți-n sclavie
Cu mâinile prinse-n butuci.
Viață grea, răsplată mică;
Ei muncesc până când pică
Să aducă pâine-n casă,
Pentru ziua cea de mâine,
S-o petreacă fără frică.
Alte rugi sunt pagini albe,
Către tronul cel înalt;
Au spălat lacrimi amare
În răspunsul așteptat.
Pentru țară?
Sunt puține rugăciuni,
Fără lacrimi și suspine.
Poporul e obișnuit cu:
- Lasă, că-o să fie bine!
- Ce vă agitați pe drum?
Nu-i ușor zborul cu cereri
Înlăcrimate-n rugăciuni,
Fă o pauză: te roagă!
Nu lăsa să-ți treacă viața,
Fără dragostea credinței.
Focul rugăciunii fie:
Flacără! Nu stinși tăciuni...