Ai tot auzit de divina iertare,
Ce sus la Golgota se-mparte în dar,
Ce mare iubire şi câtă-ndurare,
Ţi-arată Isus prin măreţul Său har...

Ce mulţi ani frumoşi ai pierdut pe vecie,
Căci i-ai petrecut în plăceri şi păcat...
Nu vrei ca să fie în cer bucurie
Că încă un suflet a fost azi salvat?

Veni-va o zi când sortit la pieire,
Pământul va trece cu trosnet arzând,
Şi semnele vremii ne dau azi de ştire
Că ziua aceea va fi în curând.

Va fi o zi de groază, şi-adâncă căinţă,
Când pentru vecie vei fi condamnat,
Fiindcă pierzi vremea când e cu putinţă
Să fii prin credinţă iertat de păcat.

Azi trece Isus pe aici şi se-opreşte
La tine, şi-n ochi te priveşte cu drag...
Nu-I vezi în priviri cât de mult te iubeşte?
Îl vei mai lăsa să aştepte în prag?