1. Cu mulțumire și-nchinare
îngemănate în cântare,
/: în Faţa Ta, Isus, m-aştern,
să-Ţi fie spre-un folos etern! :/

2. Cu închinare-n mulţumire,
topite-n cânt de preamărire,
/: smerit, Isus, la Tine vin,
să-Ţi fie spre-un folos deplin! :/

3. Cu duh şi trup întregi predate,
unite-n cânt și-n stări curate,
/: mă plec supus, Isus iubit,
să-Ți fie spre-un folos sfinţit! :/

4. Tu mi-ai gătit prin jertfa-Ţi sfântă
divina stare, care-Ţi cântă,
/: şi-n har etern m-ai îmbrăcat
spre-al Tău folos cu-adevărat! :/

I: Cântările Harului, volumul 9, cântarea 329