1. Te laud, Doamne, căci în veci
în laude Tu locuiești!
Acolo-Ți place să petreci:
cântările Tu le iubești!

R: Cântări curate,
din stări curate,
/: Tu vrei să-Ți cânt! :/
Să-mi dai din Tine
porniri senine,
/: o, Tată Sfânt! :/

2. Te laud, Doamne, și doresc
din Tine să-mi aprinzi divin
al laudelor foc ceresc
și-n ele să Te vezi deplin!

3. Te laud, Doamne, căci Mi-ești drag,
iubirea-n cântece mi-o pun,
prin laude să pot s-atrag
pe mulți, să-Ți cânte, Tată bun!

4. Te laud, Domnul celor vii,
din laude-Ți zidesc mereu
un Templu sfânt, ca-n el să fii
acum și-n veci, o, Tatăl meu!

I: Cântările Harului, volumul 8, cântarea 150.