O, Doamne, cine-a fost cu mine prin vaile descurajarii?
Cine mi-a daruit putere adancul lor sa-l biruiesc?
Ce mana m-a tinut de mana sa nu cad prada disperarii,
Si datorita cui pot astazi sa cant din nou si sa zambesc?

In anotimpul slabiciunii, cine mi-a intarit credinta
Ca-n lucrurile nevazute puternic sa nadajduiesc?
Si pe credinciosia Celui ce a facut fagaduinta
Cine mi-a dat incredintarea ca pot ca sa ma bizuiesc?

Pe cine altul am in ceruri, Mantuitorul vietii mele?
Si pe pamant in nimeni altul placerea eu nu mi-o gasesc.
Nu este nimeni, nimeni, nimeni, nici jos, nici dincolo de stele
Sa ma iubeasca ca si Tine, de-aceea, Doamne, Te iubesc.