1. Doamne, vreau pe-acest pământ
și din cânt și din suspine,
și din calm și din frământ
s-adun slavă pentru Tine.

R: S-adun slavă ne-ncetat
din întregul meu umblat
pentru Tine, Domn slăvit,
s-adun slavă neoprit.

2. Vreau c-o inimă de foc,
când mi-e rău, sau când mi-e bine,
când alerg, ori stau pe loc,
s-adun slavă pentru Tine.

3. În smerenie oricând,
fie nopți sau zile pline,
fie-n strigăt, fie-n gând,
s-adun slavă pentru Tine.

4. Mai nestăpânit în dor
și mai lepădat de mine,
și când urc și când cobor,
s-adun slavă pentru Tine.

5. Doamne-n timpul cât mi-e dat,
și cât harul Tău mă ține,
vreau din toate, necurmat,
s-adun slavă pentru Tine.

I: Cântările Harului, volumul 6, cântarea 127.