1. Tu ești Stânca mea cea tare,
drag Mântuitorul meu,
/: urle-a lumii-ntinsă mare,
Tu ești Stânca mea cea tare,
și-Adăpost în orice greu. (bis1) :/

2. Tu ești Pacea vieții mele
și Odihna pe deplin,
/: fie zile cât de rele,
Tu ești Pacea vieții mele
și pe nor și pe senin. (bis1) :/

3. Tu-mi ești dulcea Mângâiere,
când mi-e sufletul rănit
/: și în flăcări de durere,
Tu-mi ești dulcea Mângâiere
totdeauna neoprit. (bis1) :/

4. Tu-mi ești Veșnicia-ntreagă
cu tot ce-i cuprins în ea.
/: Dragostea aprins mă leagă
de Ființa Ta cea dragă,
o, Isus, Iubirea mea. (bis1) :/

I: Cântările Harului, volumul 6, cântarea 11.