Oi pierdute:
Autor: Doru Satmarean
Album: fara album
Categorie: Diverse
Păstorul are azi multe oii rătăcite din turmă
Agățate prin spini lumii și Păstorul le caută
Mulți prieteni și vecinii se bucură la găsire
Oii fără șansă, singure și nevoiesc eliberare.

Toate sunt oile Lui chiar dacă sau pierdut
Păstorul le caută să nu moară, nu Le-a uitat
Le lasă pe celelalte pe islaz în siguranță
Se duce grijuliu și pe oaia pierdută o caută.

Chiar dacă la un moment sau comportat
Ca niște capre ce în spini hrana și-au căutat
Au rămas tot oii și păstorul le recunoaște
Fără să le mustre de purtarea ca de capre.

Le ia pe umeri cu milă și compasiune
Și în mijlocul celorlalte cu drag le pune
Și le grijește mai mult ca înainte de rătăcire
Să nu le piardă de tot, imposibil de găsire.

Sunt oile Lui chiar dacă sau pierdut odată
Le recuperează și cu sensibilitate se poartă
Nu le bate sau ceartă ca păstorul plătit
Ci cu iubire profundă se bucură că le-a găsit.

Păstorul plătit nu le mai caută, nu-i pasă
Dacă nu sau ținut de turmă să fie sănătoase
Pierdere colaterală numește pierderea oilor
Dar proprietarul le caută insistent, îngrijorător.

Păstorului plătit nu-i pasă câte oii se pierd
Se mulțumește cu câte rămân așa-i corect
Își spune că nu sunt a lui, nu-i aparțin lui
Dar păstorul proprietar consideră pierderea-i.

Păstorul plătit caută un timp și de nu găsește,
Renunță spunând: că nu se mai obosește
Păstorul cel bun nu renunță și caută mult
Până găsește oaia pierdută S-o ducă la scut.

Când o găsește nu-i reproșează atitudinea
De ce ai ajuns aici, nu vezi care-ți e starea?
Nu ți-a plăcut pășunea, ai căutat ceva mai bun?
Nu vezi unde-ai ajuns, ai rămas singură-n drum.

Domnul, păstorul nu a făcut sau face așa
A fost și este bucurie când te găsește, oaia Sa
Este simbolul purtări poverilor noastre omule
De aceea Domnul în pildă ne aseamănă cu oile.

Unor păstori azi că se pierde una din sută
Nu-i pasă, 99-s destule lui să le conducă
Altora se pierd 99 și doar una-i rămâne
Nu este problemă, Închide stâna și e bine.

Pastorul cel bun se sacrifică și caută,
Oile pierdute peste tot cu grijă multă
Fiecare din noi am fost sau suntem pierduți
Dar a venit păstorul Isus și ne caută pe toți.

S-a jertfit pe sine pentru noi, oile pierdute
Să ne aducă în turma Lui unde e liniște
Unde suntem păziți de diavol, Lupul răpitor
Ce caută și el să prindă sufletul oamenilor.

Păstorul cel bun caută și azi oii pierdute
Ce astăzi pe lume sunt așa de multe
Azi prin noi păstorul caută oii peste tot
Pe noi oile găsite să căutăm oii pe pământ.

Așa cum a căutat El plin de dragoste jertfitoare
Azi vrea să salveze oii prin oii să le dea salvare.
A căuta oii pierdute, pentru tine cea găsită,
Este o slujbă dată de Păstorul ca poruncă.

Mergeți în toată lumea și Vestiți păstorul
Ce a venit pe pământ să salveze oii, Mântuitorul.
Toate cele ce acceptă să fie salvate din lume
Păstorul le primește și rănile le sunt îngrijite.

Păstorul cel bun se bucură de orice oaie găsită
Mai mult ca pentru cele ce sunt în siguranță
E bucurie în cer pentru orice păcătos întors
De pe calea pierzări și vine pocăit la Hristos.

Sunt multe oii ce nu se lasă găsite, încăpățânate
Nu le place păstorul sau staulul nu le mai place
Dar păstorul nu renunță și caută să le aducă
La pășuni verzi plăcute și ape de odihnă.
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/258921/oi-pierdute