Crez
Autor: Doru Satmarean
Album: Poezii
Categorie: Diverse
Crez, sistem de valori despre un lucru anume
O virtute sau alte lucruri ce întâlnim în lume
Avem foarte multe crezuri dar nu toate fondate
Despre viață și moarte, despre bucurie și fericire.

Avem crezurile noastre fiecare ce împărtășim
Îi convingem și pe alți de ele dacă reușim
Indiferent dacă crezu-i bun sau nu vrem părtășie
Crezul nostru să-l împărtășească multă lume.

Crezând că mulțimea ce-l adoptă-i dă valoare
De autenticitate și va atrage mai multă lume
Crezul bazat pe principii Biblice de necombătut
N-are nevoie de autenticitate umană să fie urmat.

Când spui azi c-ai un crez, credință-n Dumnezeu
Mulți se uită și-ntreabă: mai crezi? ești înapoiat rău
Azi nu mai e nevoie de credință, de Dumnezeu
Omul se descurcă foarte bine fără ajutorul Său.

Azi lumea-i evoluată, emancipată, știință multă
De dezvoltarea tehnologică omul s-ajută.
Azi Dumnezeu e o noțiune pentru știință
Doar de săraci, lipsiți și popor naiv e avută.

Cei bogați și plini de bani puțini mai cred
În ajutorul lui Dumnezeu nu mai nevoiesc
Cu bani azi se poate totul, unde trebuie dai
Și se rezolvă totul, probleme și griji nu mai ai.

Să fie așa cum aceștia cred că se poate?
La boli incurabile și zile de viață banii s-ajute?
Mulți în cauză văd atunci că banii n-au putere
Dar e prea târziu, viața-i ireversibilă în trecere.

Împotriva naturi, împotriva dezlănțuiri naturi
Banii sau alte bogății n-ajută, n-au puteri
La afaceri și învârteli pământești da ajută
Că stăpânesc deocamdată lumea coruptă.

Mulți oamenii cred în existența lui Dumnezeu
Vorbesc chiar frumos despre El la bine, la greu.
Doar atât: vorbe frumoase dar fără credință
Vorbe spuse automat așa din obișnuință.

Crezul și credința în El nu se rezumă la atât
Cere recunoștință și slujire cu devotament
Recunoștință și mulțumire pentru salvare
Pentru mântuirea dată și dragostea-I mare.

Vedem cu toți panica din lume tot mai mult
Acum când periculosul virus Corona a apărut
Lumea vorbește de vremuri apocaliptice
De fenomenele naturi ce nu pot să explice.

Dar lumea tot nu se întoarce la Dumnezeu,
La tot ce se vede, se așteaptă la mai rău?
Doar acestea-s începutul durerilor prevestite
Vor veni mai grele și iau lumea pe nepregătite.

Construiesc oamenii buncăre cu alimente
Unii bogați se gândesc pe alte planete a se ascunde
Dar Domnul din adânc sau planete Îi va aduce
Să dea socoteală pentru păcatele lor făcute.

Unde se poate ascunde omul pe pământ
De mânia lui Dumnezeu să nu fie găsit?
Nu este loc în universul de Dumnezeu creat
Să fie ascuns de ochiul Său unde nu-i de găsit.

Singura ascunzătoare este la sânul Său
Loc unde va fi adăpostit credinciosul la greu
Cel ce are credință-n El va fi mântuit la necaz
Prin răpirea promisă odată ce de-acum urmează
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/258913/crez