Umanitatea lui Isus
Autor: Doru Satmarean
Album: Poezii
Categorie: Diverse
Umanitatea Dumnezeiri e exemplu de trăire
Trăind ca Acolo suntem vrednici, de mântuire
Isus a trăit în trupul uman și-a demonstrat
Că e posibil de trăit, cum e-n Biblie relatat.

Condiții trupești și psihice ca orice om avute
S-a născut, a trăit ca noi cu sentimente vădite
A fost ispitit în toate ca noi dar fără păcat
Spectrul ispitelor a fost mare și n-a fost biruit.

Cum să fii om adevărat și să nu cunoști păcatul?
Întrebare ce-o pun mulți ce nu cunosc pe Domnul
Ei nu percep umanitatea decât prin a prismei păcat
Că păcătoșenia e caracteristic omului ce l-a marcat.

Biblia ne spune că: N-a existat om fără păcat de fel
Dacă și Isus a fost om, cum se poate șă fie altfel?
Din a omeniri cunoștință, omul s-a născut în păcat
Isus n-a cunoscut păcatul ce omul a experimentat.

El nu a fost rezultatul combinației a două naturi
Cum spun filozofi omeniri, celor spiritual imaturi
Nu a fost jumătate om și jumătate Dumnezeu
Așa cum declară aceștia, un fel de semizeu.

Isus să fie Dumnezeu niciodată n-a încetat
Chiar dacă pe pământ în ființa umană S-a limitat
Diavolul a încercat să ispitească natura umană
Nu persoana Dumnezeiască ce era divină.

La urmă Isus la cer dintre noi S-a ridicat
Dar N-ea lăsat modelul omului adevărat
În umanitatea Sa N-a trăit numai pentru Sine
Ci pe oameni ajutând, vindecând și făcând bine.

Cel ce trăiește doar pentru el, Isus nu-i e model
Pentru că nu face celor din jur cum a făcut El
El n-a trăit între oameni cu indiferență și nepăsare
Chiar dușmani de i-au fost nu I-a tratat cu delăsare.

Să nu fim indiferenți față de aproape, N-ea învățat
Ba chiar să-i iubim ca pe noi înșine n-ea îndemnat
N-ea lăsat ca pildă de învățătură pe samariteanul
Care cu milă s-a oprit de și-a îngrijit semenul.

Isus ne îndeamnă să facem cum a făcut El
Să ajutăm pe căzut, oricine ar fi sărmanul
Cum trebuie să ne recunoască lumea ca om
După eticheta de păcătos că așa e orice om?

Ca să fim om în viață recunoscuți de oricine
Să reproducem umanitatea lui Hristos în lume
Dependența de Tatăl și rolul Duhului în viața Lui
Le-a arătat în lume, cum să fie omul plăcut Tatălui.

Domnul Isus a fost o persoană Divină-umană
Deplin Dumnezeu și pe deplin om într-o persoană
Mijlocitor între Dumnezeu și om ca Mare preot
Dumnezeu prin rațiunea lui L-a trimis pe pământ.

Umanitatea Lui e delicat subiect în creștinism
Privit și acceptat de învățați lumii cu cinism
Naturile Lui nu se contopesc în una din ele
Divină sau umană ci amândouă-s vădite.

Umanitatea Lui e reflectată în Biblia întreagă
Arătându-i spița de neam de la Adam la mamă
Nașterea-I e normală, nu mai puțin sau mai mult
Sarcină normală ce a durat 9 luni ca la orice făt.

Sufletul Lui s-a întristat uneori ca la orice om
Cu adevărat om în orice privință cu totul în tot
Evangheliști Îi descriu dezvoltarea trupească,
Omenească în sine, limite fără să depășească.

Cu înțelepciune deosebită ce i-a uimit pe toți
Pe învățați vremi, pe cărturari și mari preoți
Prin maturitatea avută și afirmații ce făcea
Era mult mai deosebit ca cei de vârsta Sa.

Avea toate calitățile umane și slăbiciunile
Practica obiceiurile, făcea în familiei treburile
Lucra ca tâmplar, meserie de la Iosif Învățată
Se apăra și El? Își ironiză adversari și-i mustră.

Inteligența și gândirea-i erau subtile în pilde
Dar accesibile prin exemplele frumos date
Uneori înțelepciunea Îi era plină de Enigme
Pentru cei care nu trebuiau să fie înțelese,

Cunoștea natura omenească așa de bine
Dar nu se încredea în oameni și-n a lor sine
Dar iubea oamenii și cu răbdare pedagogică,
Îi învăța și-i determina la gândire și judecată.

Perfecțiunea morală și-a arătat-o prin ispitire
Când de diavolul a fost ispitit în pustiire
Umanitatea Lui a fost curată, etică și morală
Cuvântul scris, în ispitire L-a folosit ca dovadă.

S-a întrupat într-o umanitate total decăzută
Încheindu-și lucrarea în umanitatea glorificată
Primise o putere mai mare ca Moise sau Ilie
Înmulțește pâini, merge pe ape și morți învie.

Bolnavi la porunca Lui sunt vindecați
Și dracii la văzul Lui o iau la fugă speriați
A arătat că în personalitățile amândouă avute,
Glorificate sau nu, a arătat cu Tatăl relație.

Dacă sunt paradoxuri în universul care trăim
Umanitatea Lui Isus e cel mai mare ce știm
Să fii om și totodată deplin Dumnezeu de neexplicat
Pentru omul cu mintea limitată de Domnul creat.

Oamenii nu înțelegeau cum au putut să funcționeze
Două naturi împreună fără ca una să diminueze
Dumnezeu nu trebuie să ne consulte inteligența
Dacă-i înțelegem planurile și în toate existența.

Numai credința acceptă pe deplin felu-i d-ea lucra
Și îi acordă lui Dumnezeu credit în puterea Sa
Noi credincioșii Lui credem că totu-i e cu putință
Și așteptăm ca odată să ne Ia la El în biruință.
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/257076/umanitatea-lui-isus