O, Parinte-al indurarii, Dumnezeul mangaierii,
Azi, copiii Tai, in lume, merg pe-al lacrimilor drum,
Numai Tu le poti cunoaste adancimile durerii,
Numai Tu poti sa ii mangai in momente ca acum.

Numai Tu ii poti sustine ca sa nu se prabuseasca,
Numai Tu, peste oceanul de suspine si de plans,
Inspre noile-orizonturi ii poti face sa priveasca,
Numai mana Ta de mana poate sa ii tina strans.

Azi, cu plugul incercarii viata lor este brazdata,
Hotararea Tu-ai luat-o, si de ce, numai Tu stii,
Insa fiecare brazda prin inima Ta de Tata
Trece, pana sa ajunga la iubitii Tai copii.