Spre eterna primăvară, spre un loc plin de lumină,
Unde va fi veșnic soare, ziua va fi doar senină,
Azi zburăm fară-ncetare, fără de a mai opri,
Să ajungem vrem în grabă, lângă Cel ce va veni.

Unde-s florile-nflorite, ce nu pot a veștezi,
Unde nu există noapte, unde este numai zi,
Vrem cu toții să ajungem, pasul îl grăbim mereu,
Doar pe urma cea lăsată, de un Fiu de Dumnezeu.

Înspre Țara de lumină, alergăm neobosiți,
Vrem ca să primim cununa, vrem la cer să fim răpiți,
Unde-i lapte și doar miere, să ajungem toți am vrea,
Dincolo de nori... de stele, în Împărăția Sa.

Unde apele nu seacă, unde veșnic e frumos,
Unde-n veci împărătește, doar iubirea lui Hristos,
Este locul înspre care, ne grăbim aici mereu,
Căci acolo ne așteaptă, preamăritul Dumnezeu.
Amin