Intrarea Domnului Isus în Ierusalim
Autor: Margit Biro
Album: La miezul nopții voi veni
Categorie: Paște
Flori... flori... și ramuri de finici...
Sosește Isus, însoțit de ucenici! ...
Călare pe un mânz, vine spre cetate,
Unde este așteptat, de o gloată mare!

Vine Isus, călare pe un mânz,
Privește spre cetate, cu inima arzând! ...
Poporul este vesel, vrea eliberare,
O nouă-mpărăție, fără legi romane! ...

Speră bogăție, speră bunăstare,
Împărat pământesc, fără-asemănare! ...
Dar unii au respins a Domnului prezență,
Sperând să propășească în a Lui absență!

Și au complotat în taină, împotriva Lui,
Proclamând răspicat, împărăția Cezarului! ...
N-au știut atunci, că a Sa Împărăție,
Nu e pe pământ, e în cer, în veșnicie!

N-au știut atunci, că-n Ierusalim a intrat,
Nu un simplu rege, ci al lumii Împărat!
Nu au văzut atunci, că peste ei a răsărit,
Lumina veșniciei... – căci ura i-a orbit!

N-au știut, că a sosit ziua cercetării,
Și că Isus a plâns, la poarta cetății! ...
A plâns, fiindcă a cunoscut soarta lor amară,
Știa că nu va rămânea, piatră peste piatră!

O, Ierusalime, dacă ai fi cunoscut...
Ziua cercetării tale, și Calea către absolut!
Dar n-ai observat, că trece pe lângă tine...
Că trece mântuirea, și rămâi în ruine!
***
A intrat Isus, printre osanale,
Dar știa, ce i-au pregătit, ce au pus la cale!
Știa că marea bucurie, cu ură se sfârșește,
Și-i aproape ziua când, complotul se-mplinește.
***
O, Doamne Isuse, și noi am strigat:
„Trăiască Împăratul!"... și-apoi am și uitat...
Și noi Isuse, și noi ne-am bucurat,
De tot ce Tu ne-ai dăruit, de tot ce Tu ne-ai dat!

De câte ori am așternut, flori pe a Ta cale,
Și de câte ori Te-am întristat – prin a noastră purtare!
Oare nu Te-am și vândut, săvârșind păcate?
Oare nu ne-am pus mai sus, prin dorințe înfocate?

Oare nu ne-a luat nicicând, firea înainte,
Uitând de Cel ce este Viața, uitând de-al nost’ Părinte?
Oare n-am fost și noi Iuda, și Petru, nu am fost?
Nu ne-am alipit și noi, de lume, fără rost?

Doamne Isuse! ... N-am fost noi, mai buni decât aceștia! ...
Dar mai trăim, și-avem o șansă mare: POCĂINȚA!
Ajută-ne să ne smerim, să recunoaștem totul,
Și prin jertfa Ta Isus, șterge-ne tot greșul!

Mai iartă-ne, Isuse drag, mai iartă-ne păcatul,
Căci Tu ești jertfitul Miel, dar Tu ești și-Mpăratul!
Dă-ne Tu dragoste, dă-ne Tu credință,
Ca prin bunătatea Ta, s-avem biruință!

Căci venirea Ta, este atât-de-aproape,
Dar unii s-au rătăcit... alții bâjbâie prin noapte!
Ajută-ne să stăm mai mult, Isus, la Sursa Vie,
Și să fim pe calea Ta, lumină în făclie!

Ajută-ne Tu Doamne, să fim lumini și sare,
Să dăm gust acestei vieți, căci Domnul nost' e mare!
Tu ai răbdat și ai murit, pentru omenire,
Ajută-ne să împlinim, și noi a noastră-menire!

Să Îți așternem flori... în inimile noastre,
Și să-Ți cântăm osanale, nu doar la sărbătoare!
Îți mulțumim Isus, Îți mulțumim azi Ție,
Că ești Rege minunat, ești nădejdea noastră vie!
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/242476/intrarea-domnului-isus-in-ierusalim