Puterea
Autor: Viorica Stela Dan
Album: picuri din lumina
Categorie: Laudă și închinare
PUTEREA


Isus îţi mulţumesc, c-ai pus în mine frică.
Ş-ai scos din groapa adâncă al meu suflet.
Am înţeles, cât sunt de slabă şi de mică.
Ştiu fără Tine nu-i drept al meu umblet.

Îţi mulţumesc, c-ai frânt mândria mea.
Şi ochii mi-ai deschis, ca să văd bine,
Să nu mă-ncred în înţelepciunea mea,
Să mă încred, Isus, numai în Tine.

Vreau pacea Ta şi mântuirea făgăduită,
În ascultare mă supun, să Te slăvesc.
Să merg pe calea vieţii, de Tine pregătită,
Mi-ai dat înţelepciunea, să mă pocăiesc!

Mi-ai dat puterea bivolului, ca să lupt
Cu a răului săgeţi şi lovituri meschine.
Din bunătatea Ta, deplin să mă înfrupt.
O! Doamne! Cât de bine-i lângă Tine!

Cu untdelemn proaspăt m-ai stropit.
Şi n-ai lăsat, adâncul, să mă-nghită,
Sufletul meu, cu iubire l-ai îngrijit,
Să pot fi socotită şi eu neprihănită.

Prin puterea Ta, Tu bezna o risipeşti,
Deschizi zarea spre cerul Tău Sfânt.
Cu lumina Sfântă, spre rai călăuzeşti,
Prin Harul ce se revarsă peste pământ.

Puterea Ta, fie slăvită în veci de veci!
Numele Tău să fie veşnic proslăvit!
Tu eşti bunul Samaritean, care nu treci,
Pe lângă cel ce-i jefuit, căzut şi lovit.

Tu legi rănile, vindeci pe cel bolnav,
Te-nduri de toţi, cei ce-s în suferinţă,
Nu dispreţuieşti pe cel slab şi firav,
Îi dai putere, mărind a lui credinţă.

Tu mi-aprinzi lumina, să mă călăuzeşti,
Şi Tu-mi dai scutul mântuirii Tale.
În îndurare, cu dreapta Ta mă sprijineşti,
Să trăiesc şi să merg drept pe a Ta cale.
Tu eşti puterea, care vlaga-mi oţeleşte,
Eşti Adevărul, balsam vindecător.
Când în necaz, puterea mea slăbeşte,
Tu-mi dai puteri noi, de învingător!

Te laud Doamne şi Te preamăresc,
Cât voi mai trăi pe acest pământ.
Izbăvitorul meu, din suflet Te slăvesc.
Eşti stăpân în veci, în cer şi pe pământ!
AMIN
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/24043/puterea