Iartă-mă Părinte!
Autor: Maria Luca
Album: clocot de cuvinte
Categorie: Trezire si veghere

Îmi aplec din nou genunchii înaintea Feţei Tale
Şi Te rog să mă asculţi... şi Te rog să îmi vorbeşti...
Doamne e prea grea povara şi păcatul mă apasă
Şi adesea mă întreb dacă poţi să mă iubeşti...
Ştiu că mi-ai promis odată că vei fi mereu cu mine
Dar am rătăcit cărarea în a vieţii alergare.
Haina mi-e acum pătată... sufletul împovărat
Şi mi-e teamă Domnul meu că nu pot primi salvare
Dar acum mă-ntorc la Tine... undeva-nlăuntrul meu
Mai există o speranţă... un tăciune arde încă!
Vreau să cred că mă priveşti... c-ai să Te apleci spre mine
Şi, în marea-Ţi îndurare îmi vei fi în viaţă Stâncă!
Mă aplec cu reverenţă... rugăciunea se înalţă
Şi al lacrimei izvor se revarsă tumultos...
Simt prezenţa Ta divină într-o blândă adiere
Ce-mi aduce-n suflet pace şi mă-nvăluie duios!
Mulţumesc Părinte Bun c-ai venit la părtăşie,
Mulţumesc de-a Ta Iubire ce nu piere niciodată!
Te rog Doamne dă-mi putere calea Ta să o urmez
Căci atunci, numai atunci voi fi binecuvântată!

Vulcan-17-01-2022
Mary
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/239529/iarta-ma-parinte