Lupta mea sau lupta creștinului (2 Timotei 4:1-8)
Autor: Simion Ioanas
Album: fara album
Categorie: Diverse

Lupta mea sau lupta creștinului (2 Timotei 4:1-8)

2 Timotei 4:1. Te rog fierbinte, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea lui Hristos Isus, care are să judece viii şi morţii, şi pentru arătarea şi Împărăţia Sa: 2. propovăduieşte Cuvântul, stăruie asupra lui la timp şi nelatimp, mustră, ceartă, îndeamnă cu toată blândeţea şi învăţătura. 3. Căci va veni vremea când oamenii nu vor putea să sufere învăţătura sănătoasă; ci îi vor gâdila urechile să audă lucruri plăcute şi îşi vor da învăţători după poftele lor. 4. Îşi vor întoarce urechea de la adevăr şi se vor îndrepta spre istorisiri închipuite. 5. Dar tu fii treaz în toate lucrurile, rabdă suferinţele, fă lucrul unui evanghelist şi împlineşte-ţi bine slujba. 6. Căci eu sunt gata să fiu turnat ca o jertfă de băutură, şi clipa plecării mele este aproape. 7. M-am luptat lupta cea bună, mi-am isprăvit alergarea, am păzit credinţa. 8. De acum mă aşteaptă cununa neprihănirii, pe care mi-o va da în „ziua aceea” Domnul, Judecătorul cel drept. Şi nu numai mie, ci şi tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui.

Trebuie să realizăm fiecare dintre noi că odată cu mântuirea, odată cu intrarea în Biserica lui Hristos am intrat într-o luptă, ascunși în Domnul și rămânând sub autoritatea Lui și-n ascultare de El, vom birui și vom ajunge în prezența Lui pentru vecii vecilor.
Să privim împreună la câteva adevăruri biblice cu privire la lupta mea sau lupta creștinului, așa cum le prezintă Cuvântul Scripturii:

1. Lupta salvării sau lupta cu Dumnezeu
Este acea luptă, prin care tu sau viitorul creștinul, aflându-se în păcat se luptă cu Dumnezeu, Îl recunoaște ca Autoritate și capitulează înaintea Lui, lăsându-se salvat și modelat de Dumnezeu ca un ucenic al Lui.

a) Lupta lui Saul din Tars cu Domnul
Faptele Apostolilor 9:1. Dar Saul sufla încă ameninţarea şi uciderea împotriva ucenicilor Domnului. S-a dus la marele preot 2. şi i-a cerut scrisori către sinagogile din Damasc, ca, dacă va găsi pe unii umblând pe Calea credinţei, atât bărbaţi, cât şi femei, să-i aducă legaţi la Ierusalim. 3. Pe drum, când s-a apropiat de Damasc, deodată a strălucit o lumină din cer în jurul lui. 4. El a căzut la pământ şi a auzit un glas care-i zicea: „Saule, Saule, pentru ce Mă prigoneşti?” 5. „Cine eşti Tu, Doamne?”, a răspuns el. Şi Domnul a zis: „Eu sunt Isus pe care-L prigoneşti. Ţi-ar fi greu să arunci înapoi cu piciorul într-un ţepuş.” 6. Tremurând şi plin de frică, el a zis: „Doamne, ce vrei să fac?” „Scoală-te”, i-a zis Domnul, „intră în cetate, şi ţi se va spune ce trebuie să faci.”

b) Lupta lui Iacov cu Domnul
Esau a zis: „Da, nu degeaba i-au pus numele Iacov; căci m-a înșelat de două ori. Mi-a luat dreptul de întâi născut, și iată-l acum că a venit de mi-a luat și binecuvântarea!” Și a zis: „N-ai păstrat nicio binecuvântare pentru mine?” (Gen 27:36)

Geneza 32:24. Iacov însă a rămas singur. Atunci un om s-a luptat cu el până în revărsatul zorilor. 25. Văzând că nu-l poate birui, omul acesta l-a lovit la încheietura coapsei, aşa că i s-a scrântit încheietura coapsei lui Iacov pe când se lupta cu el. 26. Omul acela a zis: „Lasă-Mă să plec, căci se revarsă zorile.” Dar Iacov a răspuns: „Nu Te voi lasă să pleci până nu mă vei binecuvânta.” 27. Omul acela i-a zis: „Cum îţi este numele?” „Iacov”, a răspuns el. 28. Apoi a zis: „Numele tău nu va mai fi Iacov, ci te vei chema Israel; căci ai luptat cu Dumnezeu şi cu oameni şi ai fost biruitor.” 29. Iacov L-a întrebat: „Spune-mi, Te rog, numele Tău.” El a răspuns: „Pentru ce Îmi ceri numele?” Şi l-a binecuvântat acolo. 30. Iacov a pus locului aceluia numele Peniel; „căci”, a zis el, „am văzut pe Dumnezeu faţă în faţă şi totuşi am scăpat cu viaţă.” 31. Răsărea soarele când a trecut pe lângă Peniel. Însă Iacov şchiopăta din coapsă. 32. Iată de ce, până în ziua de azi, israeliţii nu mănâncă vâna de la încheietura coapsei; căci Dumnezeu a lovit pe Iacov la încheietura coapsei în vână.

Lupta oamenilor cu Dumnezeu se datorează naturii păcătoase și singura soluție ca omul să fie salvat este capitularea înaintea lui Dumnezeu, recunoașterea autorității Lui și a Planului Lui în viața ta și în viața creștinului, ca să devină omul lui Dumnezeu.
Fapte 2:22. Bărbaţi israeliţi, ascultaţi cuvintele acestea! Pe Isus din Nazaret, Om adeverit de Dumnezeu înaintea voastră prin minunile, semnele şi lucrările pline de putere pe care le-a făcut Dumnezeu prin El în mijlocul vostru, după cum bine ştiţi; 23. pe Omul acesta, dat în mâinile voastre, după sfatul hotărât şi după ştiinţa mai dinainte a lui Dumnezeu, voi L-aţi răstignit şi L-aţi omorât prin mâna celor fărădelege. 24. Dar Dumnezeu L-a înviat, dezlegându-I legăturile morţii, pentru că nu era cu putinţă să fie ţinut de ea.
Fapte 2:36. Să ştie bine, dar, toată casa lui Israel, că Dumnezeu a făcut Domn şi Hristos pe acest Isus pe care L-aţi răstignit voi.” 37. După ce au auzit aceste cuvinte, ei au rămas străpunşi în inimă şi au zis lui Petru şi celorlalţi apostoli: „Fraţilor, ce să facem?”

Coloseni 2:9. Căci în El locuieşte trupeşte toată plinătatea Dumnezeirii. 10. Voi aveţi totul deplin în El, care este Capul oricărei domnii şi stăpâniri. 11. În El aţi fost tăiaţi împrejur, nu cu o tăiere împrejur făcută de mână, ci cu tăierea împrejur a lui Hristos, în dezbrăcarea de trupul poftelor firii noastre pământeşti, 12. fiind îngropaţi împreună cu El, prin botez, şi înviaţi în El şi împreună cu El, prin credinţa în puterea lui Dumnezeu care L-a înviat din morţi. 13. Pe voi, care eraţi morţi în greşelile voastre şi în firea voastră pământească netăiată împrejur, Dumnezeu v-a adus la viaţă împreună cu El, după ce ne-a iertat toate greşelile.

Marea problemă a omului este că dacă nu capitulează aici înaintea lui Dumnezeu pierde șansa mântuirii și o să capituleze oricum după moarte, însă atunci o să fie târziu.
Romani 14:11. Fiindcă este scris: „Pe viaţa Mea Mă jur, zice Domnul, că orice genunchi se va pleca înaintea Mea şi orice limbă va da slavă lui Dumnezeu.” 12. Aşa că fiecare din noi are să dea socoteală despre sine însuşi lui Dumnezeu.

2. Lupta lepădării sau lupta cu mine însumi  Luca 9:22. Apoi a adăugat că Fiul omului trebuie să pătimească multe, să fie tăgăduit de bătrâni, de preoţii cei mai de seamă şi de cărturari, să fie omorât şi a treia zi să învie. 23. Apoi a zis tuturor: „Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi şi să Mă urmeze. 24. Fiindcă oricine va voi să-şi scape viaţa o va pierde; dar oricine îşi va pierde viaţa pentru Mine o va mântui. 25. Şi ce ar folosi unui om să câştige toată lumea, dacă s-ar prăpădi sau s-ar pierde pe sine însuşi? 26. Căci de oricine se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele, se va ruşina şi Fiul omului de el, când va veni în slava Sa şi a Tatălui şi a sfinţilor îngeri.

Dumnezeu ne spune că unul din dușmanii noștri cu care ne luptăm personal este eu-l nostru, firea pământească stăpânită de păcat, de aceea trebuie să ne recunoaștem starea, să ne răstignim firea, să ne pocăim, având ca scop Împărăția lui Dumnezeu și biruind în Hristos și rămânând sub autoritatea Lui.
Fapte 2:38. „Pocăiţi-vă”, le-a zis Petru, „şi fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre; apoi veţi primi darul Sfântului Duh. 39. Căci făgăduinţa aceasta este pentru voi, pentru copiii voştri şi pentru toţi cei ce sunt departe acum, în oricât de mare număr îi va chema Domnul Dumnezeul nostru.” 40. Şi, cu multe alte cuvinte, mărturisea, îi îndemna şi zicea: „Mântuiţi-vă din mijlocul acestui neam ticălos.”

Pocăința este un proces, care are un început și continuă toată viața, firea pământească vrea întreaga viața să-și câștige autoritatea peste mine, însă Duhul se luptă, ne dă puterea și are autoritatea peste noi, ca să avem o viață de biruință, de sfințire și plină de rod.
Galateni 5:16. Zic, dar: umblaţi cârmuiţi de Duhul şi nu împliniţi poftele firii pământeşti. 17. Căci firea pământească pofteşte împotriva Duhului, şi Duhul împotriva firii pământeşti: sunt lucruri potrivnice unele altora, aşa că nu puteţi face tot ce voiţi. 18. Dacă sunteţi călăuziţi de Duhul, nu sunteţi sub Lege. 19. Şi faptele firii pământeşti sunt cunoscute şi sunt acestea: preacurvia, curvia, necurăţia, desfrânarea, 20. închinarea la idoli, vrăjitoria, vrăjbile, certurile, zavistiile, mâniile, neînţelegerile, dezbinările, certurile de partide, 21. pizmele, uciderile, beţiile, îmbuibările şi alte lucruri asemănătoare cu acestea. Vă spun mai dinainte, cum am mai spus, că cei ce fac astfel de lucruri nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu. 22. Roada Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia, 23. blândeţea, înfrânarea poftelor. Împotriva acestor lucruri nu este lege. 24. Cei ce sunt ai lui Hristos Isus şi-au răstignit firea pământească împreună cu patimile şi poftele ei. 25. Dacă trăim prin Duhul, să şi umblăm prin Duhul.

3. Lupta în războiul credinței sau lupta cu păcatul și duhurile rele
Efeseni 6:10. Încolo, fraţilor, întăriţi-vă în Domnul şi în puterea tăriei Lui. 11. Îmbrăcaţi-vă cu toată armura lui Dumnezeu, ca să puteţi ţine piept împotriva uneltirilor diavolului. 12. Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii şi sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii care sunt în locurile cereşti. 13. De aceea, luaţi toată armura lui Dumnezeu, ca să vă puteţi împotrivi în ziua cea rea şi să rămâneţi în picioare, după ce veţi fi biruit totul. 14. Staţi gata, dar, având mijlocul încins cu adevărul, îmbrăcaţi cu platoşa neprihănirii, 15. având picioarele încălţate cu râvna Evangheliei păcii. 16. Pe deasupra tuturor acestora, luaţi scutul credinţei, cu care veţi putea stinge toate săgeţile arzătoare ale celui rău. 17. Luaţi şi coiful mântuirii şi sabia Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu. 18. Faceţi în toată vremea, prin Duhul, tot felul de rugăciuni şi cereri. Vegheaţi la aceasta, cu toată stăruinţa, şi rugăciune pentru toţi sfinţii 19. şi pentru mine, ca ori de câte ori îmi deschid gura să mi se dea cuvânt, ca să fac cunoscut cu îndrăzneală taina Evangheliei, 20. al cărei sol în lanţuri sunt; pentru ca, zic, să vorbesc cu îndrăzneală, cum trebuie să vorbesc.
Ca și creștini noi suntem angajați într-o luptă cu satana, cu păcatul și duhurile rele, iar câștigul acestei lupte este dat de Dumnezeu în condițiile trăirii sub autoritatea Lui și după Norma lăsată de El bisericii, având armura lui Dumnezeu și luptând în grup sau în părtășie, după rânduielile Lui.
Evrei 12:1. Şi noi, dar, fiindcă suntem înconjuraţi cu un nor aşa de mare de martori, să dăm la o parte orice piedică şi păcatul care ne înfăşoară aşa de lesne şi să alergăm cu stăruinţă în alergarea care ne stă înainte. 2. Să ne uităm ţintă la Căpetenia şi Desăvârşirea credinţei noastre, adică la Isus, care, pentru bucuria care-I era pusă înainte, a suferit crucea, a dispreţuit ruşinea, şi şade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu. 3. Uitaţi-vă, dar, cu luare aminte la Cel ce a suferit din partea păcătoşilor o împotrivire aşa de mare faţă de Sine, pentru ca nu cumva să vă pierdeţi inima şi să cădeţi de oboseală în sufletele voastre. 4. Voi nu v-aţi împotrivit încă până la sânge, în lupta împotriva păcatului.
1 Corinteni 1:5. Căci în El aţi fost îmbogăţiţi în toate privinţele, cu orice vorbire şi cu orice cunoştinţă. 6. În felul acesta, mărturia despre Hristos a fost bine întărită în mijlocul vostru; 7. aşa că nu duceţi lipsă de niciun fel de dar, în aşteptarea arătării Domnului nostru Isus Hristos. 8. El vă va întări până la sfârşit, în aşa fel ca să fiţi fără vină în ziua venirii Domnului nostru Isus Hristos. 9. Credincios este Dumnezeu, care v-a chemat la părtăşia cu Fiul Său Isus Hristos, Domnul nostru. 10. Vă îndemn, fraţilor, pentru Numele Domnului nostru Isus Hristos, să aveţi toţi acelaşi fel de vorbire, să n-aveţi dezbinări între voi, ci să fiţi uniţi, în chip desăvârşit, într-un gând şi o simţire.
Romani 16:17. Vă îndemn, fraţilor, să vă feriţi de cei ce fac dezbinări şi tulburare împotriva învăţăturii pe care aţi primit-o. Depărtaţi-vă de ei. 18. Căci astfel de oameni nu slujesc lui Hristos, Domnul nostru, ci pântecelui lor; şi, prin vorbiri dulci şi amăgitoare, ei înşală inimile celor lesne crezători. 19. Cât despre voi, ascultarea voastră este cunoscută de toţi. Mă bucur, dar, de voi şi doresc să fiţi înţelepţi în ce priveşte binele, şi proşti în ce priveşte răul. 20. Dumnezeul păcii va zdrobi în curând pe Satana sub picioarele voastre. Harul Domnului nostru Isus Hristos să fie cu voi! Amin.


Dumnezeu în lupta aceasta pe care o ducem în războiul credinței, ne-a lăsat o strategie de luptă în Biserică, prin părtăția împreună, prin Cuvânt, legătura frățească, frângerea pâinii, rugăciune și o viață de biruință, o viață în care suntem conștienți că suntem pe câmpul de luptă, cu un inamic nemilos, însă ne încredem în Domnul oștirilor și ne sprijinim unii pe alții.
Fapte 2:41. Cei ce au primit propovăduirea lui au fost botezaţi; şi, în ziua aceea, la numărul ucenicilor s-au adăugat aproape trei mii de suflete. 42. Ei stăruiau în învăţătura apostolilor, în legătura frăţească, în frângerea pâinii şi în rugăciuni. 43. Fiecare era plin de frică, şi prin apostoli se făceau multe minuni şi semne.
Marcu 13:7. Când veţi auzi despre războaie şi veşti de războaie, să nu vă înspăimântaţi, căci lucrurile acestea trebuie să se întâmple. Dar încă nu va fi sfârşitul. 8. Un neam se va scula împotriva altui neam, şi o împărăţie împotriva altei împărăţii; pe alocuri vor fi cutremure de pământ, foamete şi tulburări. Aceste lucruri vor fi începutul durerilor. 9. Luaţi seama la voi înşivă. Au să vă dea pe mâna soboarelor judecătoreşti şi veţi fi bătuţi în sinagogi; din pricina Mea veţi fi duşi înaintea dregătorilor şi înaintea împăraţilor, pentru ca să le slujiţi de mărturie. 10. Mai întâi trebuie ca Evanghelia să fie propovăduită tuturor neamurilor. 11. Când vă vor duce să vă dea în mâinile lor, să nu vă îngrijoraţi mai dinainte cu privire la cele ce veţi vorbi, ci să vorbiţi orice vi se va da să vorbiţi în ceasul acela; căci nu voi veţi vorbi, ci Duhul Sfânt. 12. Fratele va da la moarte pe fratele său, şi tatăl pe copilul lui; copiii se vor scula împotriva părinţilor lor şi-i vor omorî. 13. Veţi fi urâţi de toţi pentru Numele Meu; dar cine va răbda până la sfârşit va fi mântuit.

Suntem angrenați într-o luptă pe calea credinței, o luptă pe viață și pe moarte, putem birui prin rămânerea în Hristos și ținând cont de antrenamentul, regulile și strategia lui Dumnezeu, având astfel garantată biruința:
1. În lupta salvării sau lupta cu Dumnezeu, să capitulăm înaintea lui Dumnezeu, să ne predăm Lui, știind că El este Păstorul Cel Bun, Cel ce ne vrea binele și ne dă Adevărata Viață.
2. În lupta lepădării sau lupta cu mine, să ne lepădăm de eu-l nostru, să ne răstignim firea, știind că doar prin înfrânare câștigă și cei din lume anumite jocuri vremelnice.
2 Timotei 2:3. Suferă împreună cu mine, ca un bun ostaş al lui Hristos. 4. Niciun ostaş nu se încurcă cu treburile vieţii, dacă vrea să placă celui ce l-a înscris la oaste. 5. Şi cine luptă la jocuri nu este încununat, dacă nu s-a luptat după rânduieli.
3. În lupta cea bună a credinței, să luptăm împotriva păcatului, a satanei și a duhurilor rele, trăind în Biserică în unitate, ținând cont de strategia lui Dumnezeu și lăsând ca Duhul Sfânt să ne folosească spre folosul celuilalt, astfel ca într-o zi să putem căpăta cununa veșniciei.

Simion Ioanăș

Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/predici/235313/lupta-mea-sau-lupta-crestinului-2-timotei-41-8