Cine oare-ţi înţelege bucuria-ţi pe pământ ?
Sau speranţa şi avântul dincolo de-orice cuvânt
Cine-ţi ştie fericirea când un vis ţi-e împlinit
Cine-ţi urmăreşte pasul şi cuvântul nerostit?

Cine te cunoaşte oare într-o lume zbuciumată?
Cine ştie-a ta durere şi rana-ţi nevindecată?
Nu e om ca să cunoască toate visele-ţi sfărmate
Şi nici prieten ca să ştie ale tale gânduri toate

Lacrimile de durere ce s-au scurs în miez de noapte
Nu e nimeni să le ştie, să cunoască a lor şoapte?
Şi-ntristarea fără margini ce-ţi zdrobeşte inima
Nu-i de nimeni cunoscută. Nu-i pe lume nimenea.

Numai Unul te cunoaşte cel mai bine pe pământ
Îţi cunoaşte planul, visul, lacrima şi-al tău cuvânt!
El îţi ştie bucuria şi se bucură cu tine .
Doar Isus, El înţelege şoaptele dintre suspine
Şi durerea ce te-apasă nu-i de El necunoscută
Doar Isus, El te cunoaşte, te iubeşte şi te-ajută!