Am învățat să nu mă-ncred,
În oameni care pot răni,
Doar Domnu-i Cel care mereu,
El m-a iubit... mă va iubi.

Prin suferinț-am învățat,
Că fără Cel ce este sus,
Nu pot să fiu biruitor,
Să duc în viață ce-am de dus.

Prin lipsuri multe-am învățat,
Sa prețuiesc mai mult acum,
Ce Domnul Dumnezeu mi-a dat,
Mereu pe-al vieții mele drum.

Am învățat ca să iubesc,
Chiar daca sufletu-i rănit,
Și eu sunt de Acel divin,
Așa cum sunt mereu iubit.

Am învățat că n-aș putea,
Fără Isus azi a păși,
Nici în picioare nu aș sta,
De el de nu m-aș sprijini.

De acea Lui îi mulțumesc
Că mă veghează azi mereu,
Îi mulțumesc că n-a lăsat,
Ființa mea din brațul Său.