Atât de obișnuiți
cu liniștea și pacea
de care ne faci parte,
Încât nimic
nu ne mai mișcă.
Atât de obișnuiți
cu suferința și boala,
cu moartea de lângă noi
de care avem parte,
Încât nimic
nu ne surprinde.
Căzuți într-un somn adânc
de împietrire,
oare vom avea
urechi de auzit
Ultima trâmbiță?
Sau va fi
un zbor învolburat
Înspre pierzare?