Disperarea
Autor: Emanuela L Antoniac
Album: fara album
Categorie: Trezire si veghere
E trist sa vezi cum disperarea,
Te captiveaza zi de zi
Tu chiar nu stii ca ai in ceruri,
Un tata ce te va pazi?
In clipe grele, in necazuri
In zile cand nu stii ce vrei,
Tu chiar nu vrei, sa vezi, ca poate
Sa te salveze daca-l chemi?

Ajunge-atata cautare,
La oameni caci, si ei sunt prinsi
De-acestei lumii disperare
E vremea sa iti pleci genunchii,
Sa-L chemi sa vina in abis
Ca sa te scoata de acolo,
Unde-ai cazut si nu mai iesi.
Caci este greu de unu singur,
Sa lupti cu viata-aceasta grea.

El te asteapta in tacere,
Ca tu sa-L chemi in ajutor.
Si el in dragostea Lui mare,
Te va lua si te va duce-n zbor.
Vei fi spalat in a lui sange
Ce la varsat la Golgota.
Si-n haine albe tu vei merge,
La masa Tatalui in slava Sa. Amin
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/219105/disperarea