Veniți să ne-ntâlnim. E sărbătoare!
Lăsați deoparte vestea de război;
Să ne-adunăm în corturi de-apărare
Și să ne luăm sabatele 'napoi.

Egipt, Moab – să vină fiecare,
Aduceți ramuri ca să-mpodobim
Cu semne mari la fiece intrare,
Întruchipând aripi de heruvim.

Veniți cu toții, aduceți covoare,
Să vină și leviții in alai,
Să ne-amintim de singura salvare
Ce ne-a scăpat de groaza din Sinai.

Uitați de-averea grea și trecătoare
Ce-ați îngropat-o-n ziduri de nisip;
Veniți aici, căci Stânca noastră-i tare
Și să mai stăm în case, nu e chip.

Uitați câmpii și holdele în soare
Și haina s-o lăsați pe-acoperiș,
Ca nu cumva, tânjind de amânare,
Să vă treziți că stați de-a curmeziș.

Vă-mbrățișați cu mâini dăruitoare
Să fim deplin și pentru ceruri gata;
Azi prăznuim pe Domnu-n adunare,
Nu cumpărăm și nu ne cerem plata.

În anul ce ni-i dat spre îndurare
N-am fost de neajunsuri ocoliți,
Dar noi n-avem de nimeni atârnare –
E sărbătoarea Domnului. Veniți!