Unii se-ncred în alți oameni, alții în ceea ce au
Dar eu ma încred doar în Domnul, de-aceea-n picioare azi stau!
Doamne, Cuvântul Tău îmi este stâncă, în valuri de el m-am ținut
Și iată, șuvoiul de apă trecut-a, iar eu... tot mai 'nalt am crescut!

Și nu-mi mai e frică de valuri, și nu-mi mai e frică de nori
Căci după ce trece furtuna, la mine prin Soare cobori!
Căci știu, Tu ești, Doamne, cu mine, în vârfuri de duzi Te aud
Cu tropotul carelor Tale, spre vest, nord și est și spre sud!

Și chiar de-ar urla cu putere cel rău, să mă piard-ar voi
Tot al Tău susur blând, subțire în min' necurmat ar șopti!
Căci, Doamne, cât de-adevărate îți sunt ale Tale poveți
Cu câtă putere mă umpli atunci când vorbești și mă-nveți!

3 iulie 2021