Alfa şi Omega

De-a pururi Alfa şi Omega
Fiind din veacuri nedatate,
Eşti Dumnezeu ce închega
Un Univers vast, o entitate
Spre-a exista-n eternitate!

Din veşnicii eşti Începutul
A tot ce-i viaţă-n Univers,
Şi tot din veşnicii Sfârşitul
Neschimbător şi de neşters
Prin forţa neoprită-n mers!

Puterea-Ţi nespus de mare
Prin neîntrecuta Ei gândire,
E forţa motrice... în lucrare
În veşnica-Ţi Nemărginire
Prin cea mai scumpă zidire!

Numai prin Cuvântul Sfânt
Ai zis, şi îndată s-au făcut,
Şi cer şi stele, şi-un Pămînt,
Cum ai dorit şi cum ai vrut
Declanşând marele-nceput!

Când în Atotînţelepciunea
Un alt sistem ai conceput,
În Univers a fost minunea
Prin voia-Ţi sfântă apărut
În planul cel din veci ştiut.

Şi aştrii mari: Soare şi Luna,
Ce străjuiesc acest Pământ,
Rămas-au ficşi întotdeauna
Indestructibili, fiind ei una
Întocmai creaţi prin Cuvânt.

Ca cei mai mari luminători
Pe-a cerului boltă albastră
Au fost numiţi guvernatori,
Stăpânitori şi... veghetori
Ai zilelor, în lumea noastră.

Ei separând ziua de noapte
Cu-a lor lumină, luminând,
Slujesc ca semne, să arate
Cum încep vremurile toate
Că-n zile anii trec curgând.

Şi neîncetat ele marchează
Prin calcul timpul cel fluid,
Când în mărire guvernează
Şi totul din cer patronează,
Din ceru-atâta de splendid.

Înveşmântat în panorama
Planetelor... pe ceru-astral,
Cu măreţie-şi spune faima
Sistemu-n spaţiul... sideral
Prin în circuitu-n sens oval.

Saturn... Mercur şi Uranus,
În circuit, Neptun şi Marte,
Şi Pluto... Jupiter şi Venus
Planete foarte-ndepărtate
Îşi au menirea mai departe.

Calea lor, trece prin vremi
Pe-orbite fixe... tot mereu,
Prin Forţa vie, ce le chemi
În semnul arc de curcubeu,
Urmându-şi eternul traseu!

Şi-n prea-sublimul Univers
Cu alte lumi, minuni create,
Le-ai trasat drumul de mers
Şi nu se pot... deloc abate
C-au legi fixe, neschimbate.

Şi cugetând adânc şi-atent,
În ele văd Forta-Ţi Divină,
Din veşnicii până-n prezent
În splendida, sfântă lumină
Neschimbătoare şi deplină.

Nici Pământul lumii noastre
Nu se învarte la-ntâmplare,
Şi-asemeni celorlalte astre
Prin spaţiile vaste-albastre
El ocoleşte... acelaş Soare.

Cuprins în cerescul sistem
El an de an mereu rodeşte,
Nu de la sine, ci înţelegem
Când medităm înţelepţeşte
Puterea-Ţi ce îl cârmuieşte.

Iar mâna-Ţi, care-l susţine
E Forţa cea conducătoare,
Nimic, să nu-l poată reţine
În drumul lui, prin apăsare
Spre a-şi face a sa lucrare.

Prin spaţii mâna nevăzută
Le ţine toate-n drumul lor,
Crearea-n veci desăvarşită
Să stea în Cosmos, uimitor
Demnă de a-L său Creator.

Superbă salbă... în Galaxii
Vastul sistem, cel planetar,
De la-nceput... de veşnicii
Spre a susţine viaţa-n dar
Avea marcat, centrul solar.

Dar Planul cel Sfânt, divin
Stârnita-n cer nemulţumire,
Şi-a afectat, în mod deplin
Tronul cel veşnic de mărire
În cea mai mare-mpotrivire.

Atunci păcatu-a luat fiinţă
În primul heruvim, Lucifer,
Şi-a bulversat cu iscusinţă
Prin existenţa sa-n mister
Şi ordinea, şi pacea-n cer.

Înălţându-se, s-a-mpotrivit
Pentrucă el n-a avut cuvânt,
În planul ce-a fost întocmit
De Dumnezeul cel Preasfânt
De-a face omul, pe Pământ.

Ţi-ai arătat, atunci, iubirea
În a-l convinge, ca să vadă,
Lucrarea rea în răzvrătirea
Şi-n haosul ce-avea să cadă,
Fără putinţă, ... de tăgadă.

După-nfiorătoarea tragedie
Când drama a luat sfârşit,
Sistemul nou prin măiestrie
În Universul vast l-ai clădit
Scopu-Ţi spre-a fi-ndeplinit,

Iar planul care-a fost făcut
De a crea... Terra albastră,
A fost în totul... conceput
În puterea-Ţi vea cerească
Şi el viza şi lumea noastră.

Când omul-fiinţă, ai creat
Era-n perfectă asemănare,
Cu Tine Doamne, minunat,
Frumos cu minte înzestrat
La chip şi sfântă-nfăţişare!

În spaţiu-imens, Universal,
Când locul său l-ai stabilit,
Cu strigăte în cor triumfal
Venind din amonte-n aval
Prin cântece... a fost primit.

Toţi fiii altor lumi... create
Ca o remarcă... a veseliei,
A-ntâmpinat pe omul-frate
Prin imnuri-ode... bucuriei
Pe plaiul scump al veşniciei.

Au răsunat, în bolţi cereşti
Imnuri preasfinte-n osanale,
C-Atotputernic, veşnic eşti
Că Doamne Tu împărăţeşti
Mai sus de cerurile-astrale.

Şi-au fost cântări de veselie
Şi nimeni Doamne nu nega,
C-ai fost şi eşti din veşnicie
Un Izvor scump de bucurie,
Neschimbat, Alfa şi Omega!

Flavius Laurian Duverna
26 octombrie 2006