Poporul Meu, de ce ți-e teamă?
Autor: Maria Luca
Album: clocot de cuvinte
Categorie: Zidire spirituala

Poporul Meu, de ce ți-e teamă?
De ce pe cale șchiopătezi?
Nu ți-am spus Eu în ceas de taină
Ce drum... ce cale să urmezi?
Nu ți-am fost oare Eu alături
Când s-a pornit furtuna mare?
Nu ți-am fost Sâncă și-Adăpost
Și nu ți-am dat prin har, salvare?
De câte ori în miez de noapte
M-am coborât când M-ai strigat
Și-am pus balsam pe a ta rană
Și-apoi te-am binecuvântat!
Eu știu că vremurile-s grele
Și-ți pun credința la-ncercare
Dar ești mireasa Mea iubită
Și pentriu tine dau popoare
L-am dat pe Fiul Meu ca jertfă
Să fii salvat și mântuit
Și a murit pe lemnul crucii
C-atât de mult Eu te-am iubit!
Acum privesc din cer la tine
Și văd cum lacrimi curg șuvoi
Și simt dureri ce mă-nfioară
Căci mulți la suflet sunteți goi...
Da... voi veni când nu gândești
Poporul Meu... Eu voi veni
Să cântăresc a tale fapte
Și să le scriu în veșnicii!
Dar încă va mai trece timpul
Cât va mai fi o știu doar Eu!
Tu ține-aprinsă-a ta credință
Și să te-ncrezi în brațul Meu!”


Vulcan-23-02-2021

Mary
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/210646/poporul-meu-de-ce-ti-e-teama