Te-aștept

Văd  frumusețea-n straie scurte
Văd cum clipește ochiu-nlăcrimat
Speranța s-a pierdut pe nu știu unde
Iar eu privesc la zări îngândurat...

De ce-i în suflet atâta căutare?
Cum că nu-Ți simt prezența în orișice moment?
Prin necredință ajung la disperare
Nu-mi înțeleg trăirea dar Te-aștept...

Te-aștept, Isus să-mi dai înviorare
Aștept să spui că vei veni curând
Când m-am crezut ieșit din dureroasa vale
Mă regăsesc mai slab ca orișicând...

Oare ce fac eu în această lume?
De ce mai pus în trupul meu de lut?
Aș vrea să-nvăț să lupt pentru desăvârșire
Învață-mă ca vocea să-Ți ascult

Oh, Neputința iar îmi dă târcoale
Ispita mă-ncolțește într-un tumult
Prin șoapte atât de insistente
Îmi pierd credința tot mai mult...

Caut un loc în lumea asta mare
Un loc în care odihnă să primesc
Să mă ridic mai sus de orice stare
Să cred că esti aici, că mă iubești!

Că doar Tu ai văzut în mine
Acel ceva ce omul încă n-a văzut
Că ce-ai răscumpărat prin osândire
Are o valoare de neconceput!

C-atunci când Te-ai urcat pe cruce
Privind spre zări prin anii trecători...
Tu mă vedeai cum șovăind eu vin la Tine
Tu m-ai văzut n-ainte ca să mori

Ai biruit știind că peste veacuri eu
Am să Te caut și am să mă-ndrept spre Tine
Am să te chem să fii mântuitorul meu
De-atunci pe file albe-ai scris de mine...

Dacă viața ce-a trecut o văd că e pierdută
Tu nu vezi decât viața nouă ce mi-ai dăruit
Căci cea trecută în moarte-i osândită
Iar prin cea nouă speranța de mai bine a venit

Așa de diferit vezi Doamne totul
Dintr-un pământ uscat și noduros
Tu vezi ce poate fi și nu doar lutul
Tu vezi lăstar în bulb putregăios

Tu vezi minunea înainte de a fi...
Tu chemi din noapte cea ce se numește zi
Mi-o dai în dar și aștepți ca eu prin fapte
Voința Ta să o împlinesc îndeaproape

Cum aș putea menirea să împlinesc?
Cum aș putea să-ți spun că Te iubesc?
Decât prin împlinirea legii Tale...
Cuvântul Tău să-mi fie candelă pe cale!

Tăblița inimii să-mi fie însemnată
Cu legea dragostei de Tine dată
Să Te înalt pe Tine Dumnezeu
Mai sus de tot ce-a fost, ce este și ce-s eu

Cum aș putea să dovedesc iubire?
Decât să smulg orice lăstar ieșit din fire
Prin lepădare-a tot ce-i pământesc
Să cresc lăuntrul meu duhovnicesc

Ține-mă tare Doamne-n lupta grea
Să nu m-abat să-mi țin dreaptă cărarea
Iar alergarea asta când se v-a sfârși
S-aud strigarea-n nori când vei veni...

Și numele cel nou ce mi l-ai dat
S-aud prin Slava-Ți cum va fi strigat
Și-n zborul meu spre veșnicii
Să cânt în cor cu îngeri mii...