Isaia 9:2
Poporul care umbla în întuneric vede o mare lumină; peste cei ce locuiau în ţara umbrei morţii răsare o lumină.


Dumnezeu privea din ceruri spre poporul răzvrătit...
Așteptând momentul unic
Când lumina va crăpa stratul gros de întuneric
Ce era peste popor...
Să se-oprească de pe munte jertfa adusă zeilor...

O, poporul Meu iubit, iată, vremea a sosit...
Grea ți-e legea pusă-n Chivot parcă de nepriceput
V-am chemat din depărtare
Nu ați vrut... Dar v-am iubit
Și din voi o rămășiță Mi-o păstrez pân' la sfârșit...

Un moment cum n-a fost altul... Fiu din Tatăl s-a desprins...
Eu, voi merge jos la oameni... în sulul Cărții este scris...

Cei ce Slova o citiră ce credeau că va veni...
Stea din Iacov ce răsare un toiag de-a cârmui...
Așteptau promisiunea: Veți avea Mântuitor!
Toți veți fi cu El în staul, El - păstorul oilor...

Și-a sosit clipa măreață, cerul intră-n sărbătoare
Îngeri sunt trimiși 'nainte c-o lumină orbitoare...
Cum s-a îngrozit Maria... harul ce i s-a făcut...
Mut rămâne Zaharia, preotul ce n-a crezut
Că Ioan avea să vină să deschidă calea Lui
Să cheme la pocăință tot poporul Domnului...

Ce minune și ce Slavă îngeri coborând de sus
S-au înspăimântat păstorii văzând slava ce-au adus...
Nu vă temeți! Vestea-i bună! Bucurie pe pământ!
Astăzi s-a născut în lume, prunc venit din Duhul Sfânt!

Ochii nu puteau să creadă, cerul parcă s-a deschis...
Oaste-n cor cântându-I: "Slavă!"
Într-un cânt de nedescris...
Dumnezeu aduce Pacea și Împăcarea pe pământ
Împlinind promisiunea așteptată atâta timp...

Simeon, bătrân acuma, aștepta pe Cel promis
A venit să vadă pruncul și în brațe l-a cuprins...
Binecuvântând pe Domnul, dându-I Slavă bucuros
C-a ajuns și clipa aceasta să-L vadă pe Hristos...

Ana, cum slujea în templu și-L slăvea pe Dumnezeu...
Mântuirea lui Israel trâmbița pe Fiul Său...
*
Betleem... neînsemnată, cea mai mică între cetăți...
Te-am ales din toate, toate, o lumină să le-arăți...
De departe dintre neamuri, niște magi... și o stea pe cer
Au pornit s-aducă daruri Regelui din Israel...

Irod, nu iubea Cuvântul, îngrozit l-a cercetat...
Are să se nască acuma Cel mai mare Împărat?
Cu o voce prefăcută... și cu-n fals ifos regesc
Vrea și el să I se închine Regelui de rang ceresc...

Dumnezeu din cer veghează peste micul Domn Isus
Doar un urlet se aude... pruncii-n Rama i-au străpuns
Cum n-au înțeles preoții? Cum de nu Te-au căutat?
Să-ți aducă dărui... cântec... Slava Ta de Împărat... ?

De atunci și până astăzi mulți sunt cei ce n-au crezut
Vestea ce-a venit din ceruri Mântuirea lui Isus...
S-au închis atâtea inimi, și-au respins darul ceresc
Îmbrăcați în sărbătoare, se complac în al lor mers
El în schimb rămâne același, pentru unii Tată bun
Mare Sfetnic pentru alții, Împărat pe veci Stăpân
Iar prin dreptatea Lui cea Sfântă Crește Împărăția Lui
Domn al păcii plin de Slavă va domni în veșnicii
Noi ce-am fost în întuneric, și-am iubit venirea Lui
Ne vom bucura deapururi, în prezența harului...