Ne putea mântui Domnul Isus și fără trădarea lui Iuda? Da!
Autor: Laura Daniela Marinau
Album: Profeții
Categorie: Dezbateri

Trădarea lui Iuda nu a fost indispensabilă planului de Mântuire, dar a fost profețită ca fiind trădarea Israelului

și iată de ce:

 În Zaharia 11:12,13, stau scrise următoarele:

„Eu le-am zis: „Dacă găsiţi cu cale, daţi-Mi plata; dacă nu, nu Mi-o daţi!” Şi Mi-au cântărit, ca plată, treizeci de arginţi.”

13 Dar Domnul Mi-a zis: „Aruncă* olarului preţul acesta scump cu care M-au preţuit!” Şi am luat cei treizeci de arginţi şi i-am aruncat în Casa Domnului, pentru olar.

Este foarte ciudat atunci când profetul vorbește la persoana întâi, fără să fie vorba de Cuvântul Domnului Însuși. (căci atunci ar fi fost precedat de minunatul „Așa vorbește Domnul”).

Și cine vorbește prin gura profetului? Culmea profeției! Însuși Iuda? Sau mai degrabă duhul iudeilor farisei, care L-au condamnat pe Domnul Isus la moarte? Este clar că Duhul Sfânt i-a revelat profetului această viitoare trădare a Mântuitorului de către poporul iudeu. Ceea ce uimește este faptul că profetul prorocește la persoana întâi, asumându-și, ca să zicem așa, ca voce profetică a Israelului, răspunderea trădării, în numele întregului său popor.

Isus a spus: „De aceea*, iată, vă trimit proroci, înţelepţi şi cărturari. Pe** unii din ei îi veţi omorî şi răstigni, pe† alţii îi veţi bate în sinagogile voastre şi-i veţi prigoni din cetate în cetate, 35ca* să vină asupra voastră tot sângele nevinovat care a fost vărsat pe pământ, de la* sângele neprihănitului Abel până la sângele† lui Zaharia, fiul lui Barachia, pe care l-aţi omorât între Templu şi altar.

36 Adevărat vă spun că toate acestea vor veni peste neamul acesta.”(Matei 23:24,25.)

Dacă evreii erau nevinovați de ceva, cu siguranță că acel lucru era crima lui Cain... și nici măcar nu erau urmași ai primului criminal vinovat de fratricid... . . ca toți ucigașii, de altfel, deoarece toți oamenii sunt frați.

Dar, prin trădarea, condamnarea și uciderea premeditată (ca sentință, căci execuția a fost romană) a Fiului lui Dumnezeu, peste ei a venit tot sângele nevinovat vărsat de la întemeierea lumii până în vremea lor. Extraordinar! De aceea au suferit evreii atât de mult, circa 1900 de ani...

Dar și pentru noi, care L-am primit, se împlinesc alte cuvinte sfinte, minunate și vine peste noi Neprihănirea Mielului: „A venit la ai* Săi, şi ai Săi nu L-au primit.

·         *12 Dar tuturor* celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu”

Aleluia! Mare e Domnul Isus!

Despre trădarea lui Iuda era profețit și în Psalmul 55:

„Nu un vrăjmaş mă batjocoreşte, căci aş suferi; nu potrivnicul meu se ridică împotriva mea, căci m-aş ascunde dinaintea lui. * Ps 41:9 ** Ps 35:26 Ps 38:16

13Ci tu, pe care te socoteam una cu mine, tu, frate* de cruce şi prieten cu mine!

· 14 Noi, care trăiam împreună într-o plăcută prietenie şi ne duceam împreună* cu mulţimea în Casa lui Dumnezeu!” Aceste versete sunt valabile pentru oricine trădat de frații de credință în care avea încredere.

Dumnezeu, Cel care, în preștiința Lui, stă în afara timpului și vede toate lucrurile „ca în prezent”, ca și cum ar urmări simultan „videoclipuri” cu toate evenimentele omenirii, a zis, prin Duhul Lui, ce avea să se întâmple.

De aceea, Iuda nu a fost predestinat să trădeze, iar vânzarea lui Isus de către acest apostol lacom de bani nici nu era necesară pentru mântuirea noastră.

Deoarece unii sunt de concepție calvinistă și cred în „dubla predestinare”, iar alții au ajuns să-l scoată „basma curată” sau chiar un urmaș pasionat al Mielului pe acest apostat, am vrea să demonstrăm că trădarea lui Iuda nici măcar nu era necesară pentru ca Domnul Isus să fie prins, judecat, răstignit.

Deoarece evanghelistul medic-Luca ne istorisește cum a fost dus pe sprânceana muntelui, în Nazaret, ca să fie aruncat Isus, ca urmare a declarației Sale incredibile pentru concetățenii Lui, cum că Isaia 61 a fost împlinit în Persoana Sa, ca Mesia. Dar, fiindcă nu-I venise ceasul, Isus a trecut printre ei și a plecat.

În Ioan ni se povestește cum marii preoți au trimis aprozii după El, iar aceștia s-au întors singuri, comentând uimiți: „Niciodată n-a vorbit un om ca Omul Acesta”.

Deci, în planul divin conta momentul Jertfei, când Isus avea să Se lase prins, judecat, condamnat și răstignit pentru mântuirea noastră.

Deci, trebuia să vină momentul întunericului, ca Prințul Luminii, Lumina Însăși, să fie dat în mâna celor fărădelege

Întotdeauna, în tinerețe, mă minunam de inutilitatea trădării lui Iuda, de vânzarea Mielului pentru cei 30 de arginți, pe care trădătorul căit, dar nu pocăit, i-a aruncat cu silă înapoi marilor preoți. („Am vândut sânge nevinovat!” a spus el, la care preoții au replicat: „Treaba ta. Ce ne pasă nouă? De parcă nu ei erau oficianții jertfelor pentru păcat, pentru vină, iar Iuda poate spera să obțină de la ei iertarea... . . Dar spovedania la acești demonizați era inutilă, ca și trădarea).

Ce a spus Isus când a fost prins? Pe Iuda l-a numit în continuare „prieten”, dar trădătorul nu s-a înduioșat.

Cum de Isus S-a lăsat sărutat de acest trădător abject, de acest apostol căzut din Har? Așa cum Își lasă icoanele pupate de oricine... .

„ÎN TOATE ZILELE ERAM CU VOI, PROPOVĂDUIND ÎN MIJLOCUL POPORULUI ȘI N-AȚI PUS MÂNA PE MINE. DAR ACUM ESTE CEASUL VOSTRU, AL ÎNTUNERICULUI”

În concluzie, Iuda nu era nevoit să trădeze pentru ca Isus să fie răstignit, iar noi mântuiți. Un scriitor italian i-a găsit scuze, alții sunt gata să-l proclame„ sfântul Iuda”, cel ce s-a spânzurat pentru mântuirea noastră. E absurd, căci el a mers în iad, în adânc. Isus afirmă despre el „Vai de omul prin care este dat Fiul Omului! Ar fi fost mai bine pentru el să nu se fi născut!

Dar marii preoți i-au dat bani, căci au înțeles că a venit ceasul lor, al întunericului. Au priceput că, așa cum L-a trădat Iuda, Îl vor părăsi și ceilalți ucenici (toți au fugit, iar Petru, după ce L-a apărat, s-a lepădat de El), iar poporul iudeu hrănit și vindecat de El, de asemeni se va lepăda de Cel Sfânt și Neprihănit, preferând un ucigaș.

Trădarea lui Iuda nu a fost utilă cu adevărat, decât cât a ținut iluzia pentru el că ar fi câștigat pe drept 30 de arginți.

Trădarea lui Iuda era simbolică, fiind trădarea întregului popor iudeu.

A fost trădarea întregii omeniri ce preferă banii, lucrurile materiale Celui Sfânt și Adevărat, de la care ne vine orice dar desăvârșit și bun.

Dar Israelul, o treime din ei, se vor întoarce la Domnul Isus în marele necaz al lui Iacov:

„Prorocia, cuvântul Domnului, despre Israel. Aşa vorbeşte Domnul, care a întins* cerurile şi a întemeiat pământul şi a întocmit duhul** omului din el:

 „Iată, voi preface Ierusalimul într-un potir* de ameţire pentru toate popoarele de primprejur şi chiar pentru Iuda, la împresurarea Ierusalimului.

3 În ziua aceea*, voi face din Ierusalim o piatră grea** pentru toate popoarele. Toţi cei ce o vor ridica vor fi vătămaţi şi toate neamurile pământului se vor strânge împotriva lui.”

Atunci, rămășița, a treia parte a Israelului supraviețuitor, , „își vor întoarce privirile spre Cel pe care L-au străpuns”. Îl vor plânge cu lacrimi amare și pe El și împietrirea și necredința lor.

Și atunci, tot Israelul va fi mântuit, toți cei scriși în Cartea Vieții și trădarea lor va fi iertată! Aleluia!

Concluzia este că Iuda nu a fost nicidecum predestinat să fie un trădător, căci Domnul nu a predestinat pe nimeni pentru iad! Iar Domnul Isus Cristos ne putea mântui și fără trădarea lui Iuda!

 

Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/studii/206774/ne-putea-mantui-domnul-isus-si-fara-tradarea-lui-iuda-da