N-avem pic de compasiune
autor: Nichifor Nicu
28/08/2020. ora: 17:35

Unii din pură zgârcenie și din cruntă lăcomie
Nu-i ajută pe orfani sau pe cei în sărăcie.
Alții pe motiv că Domnul, semne nu le-a arătat
Nu-ntind mâna, nu ajută, dorm adânc, de nemișcat.

Ei așteaptă semne mari, chiar pe Moise, pe Ilie
Altfel, nu mișcă un deget, dar vorbesc de veșnicie.
Plină-i strada de săraci, cerșetori, copii orfani,
Dar ai noștri „credincioși” nu vor fapte, ei vor bani.

Când e vorba de o faptă, nimeni nu face nimic
Poți să nu ai de mâncare, poți să mori chiar și de frig.
Poți să plângi chiar de durere, chinuit de boală grea
Nu le pasă, nu te-ascultă, ei nu simt durerea ta.

Nimănui azi nu-i mai pasă dacă mori sau de trăiești
De-ai acoperiș pe casă, sau pe drumuri pribegești.
Fiecare-i pentru el, plasa lui să-i fie plină,
Nimeni nu simte nimic, nici măcar un strop de vină.

Ce lipsiți de simțăminte am ajuns toți să trăim,
N-avem pic de compasiune, nu mai vrem nici să iubim.
Am ajuns o scoică goală, fără Dragoste în ea
Ne-au distrus atâtea reguli, ne-a distrus religia.

Noi trăim după religie, de-aia suntem seci și goi,
Am ajuns niște fantome, am ajuns niște strigoi.
Hâdul interior se vede și se-arată tot mai rău,
Am rămas fără iubire, fără strop de Dumnezeu.

Ce trăim, nu este viață, e-o minciună colosală
Este-un cancer netratat, este-o bubă și-i mortală.
Tratamentul este simplu îl găsim doar în Scriptură
Trebuie doar să iubim și să renunțăm la ură.

Căci iubind pe cel de-aproape, învățăm al milei har
Împărțind din ce avem, strângem sus, sus în hambar.
Asta-nseamnă creștinism, asta-nseamnă bogăție
Nu s-ajungi aici bogat, ci acolo-n veșnicie.

Astăzi, dar să ne trezim și să facem fapte bune
Să nu ne împotmolim în religii și-n doctrine.
La aceast-am fost chemați, să fim sare și lumină
Să aducem bucurie și Evanghelia divină.