Mă chemi la Tine, Doamne?

Mă chemi la Tine, Doamne? Vin!
Vin cu speranţă şi-mplinire!
Îmi iau bagajul de iubire
Şi plec spre Raiul Tău Divin!

De m-Ai găsi învrednicit
Să intru-n Paradis pe bune,
Lăsa-voi sacul de lacune
Şi de păcate-n loc ferit,

Uitând de el ca cel sfios
Ce-ncearcă să se schimbe-oleacă
Zvârlind 'napoi un rău ce pleacă
Ieşind prin uşa de din dos!

Mă chemi la Cer? Că bine zici!
N-oi sta o clipă la-ndoială!
Nu-mi voi lăsa deci pe tânjală
Dorinţa de-a pleca de-aici

Şi de-a găsi pe Cei de Sus
Cu bucurie şi cu pace,
Gătind şi eu un loc ce-mi place
Spre cei ce vin, cu har nespus!