Misiunea există pentru că nu există închinare
Autor: John Piper
Album: Diverse
Categorie: Misiune

Le spun un bun venit în special participanților la conferința bărbaților și care ni se alătură, cred, duminică dimineața urmărind înregistrarea. Și tuturor celor care sunteți la South Campus în Lakeville și tuturor celor care sunteți în oraș duminică dimineața și duminică seara. Traversând timpul și spațiul, haideți să ne unim cu toții în rugăciune.

 

Domnul secerișului, ne-ai spus să-Ți înălțăm rugăciuni ca să trimiți lucrători, deoarece holdele sunt albe și gata pentru seceriș. De aceea Te rog acum ca, în cele opt servicii din acest sfârșit de săptămână, plus conferința bărbaților, Tu să trimiți, Tu să chemi pentru Tine, tineri și bătrâni, și să le dai o convingere a călăuzirii Tale trans-cultural și pe termen lung, ca să știe: "Sunt trimis." Cer asta în Numele lui Isus, Amin!

 

Aceasta este a 30-a, sau a 29-a, depinde cu numeri, și ultima predică având ca temă misiunea, pe care v-o aduc în calitate de pastor al vostru. Și acesta nu este chiar adevărul, dacă ai urechi de auzit, deoarece fiecare predică este despre misiune, din punctul meu de vedere. Cred că știți ce vreau să spun. În 13 noiembrie 1983, a fost prima. Și de atunci am predicat la această conferință Focus Global în fiecare an, cu excepția anului 2010, cred. Ce privilegiu să fiu parte a acestei moșteniri lăsate de Bethlehem în lucrarea de misiune mondială. Conducerea bisericii Betleem, slujba mea în ultimii 33 de ani, înseamnă conducerea unei agenții misionare. Nu doar o biserică, ci o biserică cu o chemare spre trimitere absolut extraordinară. O organizație de trimitere și sprijin cum puține există. Conducerea acestei misiuni globale a fost o moștenire primită pe care nu eu am creat-o. Și este o moștenire pe care o transmit mai departe cu bucurie lui Jason Meyer. Este o moștenire.

1890. Unii dintre dumneavoastră știți istoria. Bethlehem avea 29 de ani. Era în centrul orașului, unde sunt eu chiar acum, pe atunci era o parcare. Dar chiar acolo, la distanță de câțiva metri. 1890, Biserica Baptistă Suedeză, Prima Biserică Baptistă Suedeză, Mini și Ola Hanson au fost trimiși, dintre membrii acestei biserici, în Burma, la poporul kachin, un trib răzbunător, crud, perfid și neevanghelizat. Doar atât i-a spus regele Burmei lui Hanson, în urmă cu 112 ani: "Deci vrei să îi înveți pe kachini! Vezi câinii mei de acolo? Îți spun, va fi mai ușor să convertești și să înveți acești câini. Îți irosești viața." Poporul kachin era complet analfabet. Nu avea o limbă scrisă. În următorii 36 de ani și mai bine, Ola Hanson a adunat 25000 de cuvinte pe care le-a scris, și a scris un dicționar kachin - englez în 1911. A publicat Noul Testament în kachin în 11 august 1926. A finalizat Vechiul Testament un an mai târziu.

În acel an, pe 14 august, a scris următoarele: "Cu o inimă plină de recunoștință pun această lucrare la picioarele Stăpânului meu. Sunt 36 de ani pe câmpul de misiune. Sunt conștient de neajunsurile lucrării mele. Am încercat să stăpânesc limba kachin și să fac o traducere pe care toți să o înțeleagă. Rugați-vă cu noi ca Stăpânul nostru divin să binecuvânteze această lucrare spre mântuirea întregii rase kachin." Astăzi, practic fiecare kachin știe citi și scrie în kachin și burmeză, limba oficială. Și există peste o jumătate de milion de creștini. Asta este moștenirea voastră. Noi, o biserică, l-am trimis pe acel bărbat. De aceea a creat El această biserică, printre alte mii de motive.

Așadar, moștenirea Bethlehem merge în urmă cu peste 100 de ani și a fost unul din cele mai mari privilegii ale vieții mele să o primesc și să o dau mai departe. Fără exagerare, să fiu parte a acestei lucrări și a acelor nume, care toate, mai puțin patru, au plecat sub păstorirea mea, este ceva ce îți taie răsuflarea. Suntem chemați să ținem frânghiile. Adesea m-am gândit: Dumnezeule, dacă ne poticnim, dacă ne clătinăm, dacă o dăm în bară, dacă această biserică explodează sau face implozie sau deraiază în vreun fel, vor fi atât de mulți, atât de mulți oameni și popoare care vor simți reverberațiile. Dumnezeule, nu îngădui să se întâmple asta! Ajută-ne să continuăm să ținem frânghiile!

Această imagine a ținerii frânghiei a fost foarte prețioasă pentru noi. Vine de la William Carey care știți că s-a dus în India în 1792, nu s-a întors niciodată, a trăit acolo 40 de ani și a murit acolo. Stătea el de vorbă cu prietenii lui păstori, înainte de a pleca, despre faptul că nu a mai mers nimeni înainte, cel puțin din rândul lor. Și i-a spus lui John Ryland și Andrew Fuller: "Voi coborî în mină, dacă voi țineți frânghia." John Ryland își amintește de la acea întâlnire: "Ne-a făcut să jurăm fiecare, la marginea puțului, că atâta vreme cât vom trăi, nu vom da drumul frânghiei." Asta am simțit eu, că mâna mea este în mâna voastră ca să nu dăm drumul frânghiilor. 110 familii și persoane necăsătorite pe câmpul de misiune. 192 adulți, 170 copii, 362 suflete merg din mijlocul nostru ca să evanghelizeze națiunile. Este uimitor. Este înfricoșător. Este minunat. Ce privilegiu.

Voi, tu Betleem, ar trebui să vă simțiți minunat că sunteți parte a acestei biserici. Ar trebui să vă simțiți minunat că fiecare bănuț pe care îl dați sau orice efort pe care îl faceți pentru a contribui la viața celor implicați în lucrare și sănătatea bisericii înseamnă continuarea ținerii frânghiilor atâtora care au coborât în mine, și au atâtea nevoi. Așadar, bucurați-vă că nu... Lucrul uimitor cu privire la acea listă, ceea ce vreau să spun e că a fost o vreme când aveam o listă lungă... În această listă, fiecare persoană este parte a acestei biserici. Sprijineam cândva misionari din tot felul de alte biserici, apoi de-a lungul anilor, Dumnezeu a lucrat de o așa manieră că nici măcar nu putem strânge suficienți bani pentru a-i trimite pe toți cei din biserica noastră care vor să fie parte a acestei mișcări. Și acesta este un lucru minunat! Ar trebui să vă simțiți cu adevărat încurajați.

După cum știți, în a doua duminică sau în a doua sâmbătă a săptămânii de Focus Global, de nici nu știu câți ani, decenii încoace, v-am invitat pe voi, cei chemați la misiune pe termen mai lung și trans-cultural, să veniți în față, la sfârșitul acestui mesaj, în toate campusurile noastre și să mărturisiți exterior lucrarea minunată a chemării lui Dumnezeu în viața voastră și să ne rugăm pentru voi, eu sau altcineva prezent în celelalte campusuri. Vom face asta din nou peste aproximativ 30 de minute. Vă spun asta din capul locului, deoarece aici nu este vorba de constrângere, nu este deloc vorba despre a face pe cineva să se simtă prost. Nu este vorba de paroxisme emoționale. Nu va fi muzică, plecare de capete, nu vom închide ochii când vă voi invita să veniți sus. Așa că nu puteți decât să vă pregătiți, iar întrebarea pe care ar trebui să v-o puneți este următoarea, deoarece nu vreau să vină oricine, și nu vreau să vină oameni care iubesc doar misiunea pe termen scurt. Acesta este grupul. Nu va fi un grup uriaș. Vreau să veniți dacă aveți un simțământ crescând, un simțământ convingător că Dumnezeu a fost la lucru în viața voastră ca să vă conducă, mai devreme sau mai târziu, într-o altă cultură, pe termen mai lung. Prin asta înțeleg, pur și simplu, doi ani sau mai mult.

Nu vreau să fac pe mofturosul, dar, iubesc misiunea pe termen scurt, iubesc ceea ce face Brad. Iubesc acel dosar. Iubesc faptul că fiica mea îl iubește. Iubesc faptul că am fost în astfel de misiuni. Dar aici vorbim de oameni care simt: asta este viața mea dacă Dumnezeu continuă să mă conducă în această direcție. Așadar, iată cum ar trebui să vă rugați în următoarele 30 de minute: "Ar trebui să mă număr eu între cei ce merg în față?" Iar dacă sunteți între cei ce trimit, ar trebui să aveți conștiința curată în a nu veni în față, bucurându-vă de cei ce vin. Înspre asta ne îndreptăm și asta am făcut în toți acești mulți, mulți ani.

Mesajul este parte a seriei de 30 de ani de distinctive teologice, așa că din nefericire voi ignora total textul care a fost citit. Am pregătit asta din timp: "Îmi place acest text, Todd, dar oare nu ar fi în regulă dacă doar aș prezenta imaginea de ansamblu a ceea ce ne-a condus în cei 30 de ani?" Plin de îndurare față de mine a răspuns: "Fă așa!" Așa că poate altă dată voi face prezentarea expozitivă din Tit, deoarece este un text fundamental magnific din toate punctele de vedere. Ce vom face acum este să vă dau 10 convingeri biblice care au fost forța conducătoare a viziunii acestei biserici cu privire la misiune. Ceea ce ar trebui să faceți, cred, este să-I cereți Domnului: "Bun, probabil că am auzit multe dintre lucrurile acestea. Acum, vei folosi acest mesaj ca să aprinzi în sufletul meu o nouă flacără?" Deoarece, știți, mulți dintre voi ați întrebat de-a lungul anilor: "Cum știi dacă ești chemat?"

Vă voi spune un mod în care lucrează Dumnezeu. Eram pe un pat de spital, în 1966, ascultându-l pe Harold John Ockenga predicând. Și l-am auzit pe omul acesta predicând și nu-mi amintesc despre ce predica, dar am știut un lucru, că îmi ardea inima legat de ceea ce făcea el, și anume prezentarea expozitivă. Și din acel moment, inima mea nu a încetat să ardă. Asta a fost chemarea mea. Nu-i mai puteam întoarce spatele. A fost imposibil să fug de ceea ce se întâmpla. Și asta s-ar putea întâmpla în timp ce predic, ca pe măsură ce vorbesc despre misiune și vă dau temeliile biblice, Dumnezeu să facă ceva ce probabil că nu a început doar în aceste întâlniri. Poate că face lucrul acesta de 20 de ani, de 20 de zile, săptămâni, de 20 de minute. Poate s-o facă cum vrea El. Iar tu, pur și simplu, simți: asta sunt eu! Aici mă simt acasă, acum. Asta sunt chemat să fac. Și nu trebuie să ai o siguranță absolută în această privință. Pur și simplu, iei lucrurile pas cu pas, așa cum vin. Bun.

Deci spre asta ne îndreptăm și iată cele 10 convingeri biblice. Unu: Dumnezeu este dedicat cu pasiune gloriei Numelui Său și ca toate popoarele lumii să Îi aducă închinare. Și asta nu înseamnă egocentrism. Asta e chiar ultima predică, sau, cea de acum 2 săptămâni? Nu. Este de acum 3 săptămâni. Dumnezeu are o pasiune ca toate popoarele să I se închine. Și asta nu înseamnă egocentrism, înseamnă dragoste. Misiunea înseamnă să I te alături lui Dumnezeu în pasiunea Sa de a iubi lumea, dându-Se pe Sine lumii pentru bucuria laudei lor."Povestiți printre neamuri slava Lui, printre toate popoarele minunile Lui! Vestiți lucrările Lui printre popoare, pomeniți mărimea Numelui Lui!" Dumnezeu L-a trimis pe Isus pe pământ pentru "ca neamurile să slăvească pe Dumnezeu, pentru îndurarea Lui." Romani 15:9. El își face lucrările Sale mărețe în istorie "pentru ca Numele Său să fie vestit în tot pământul." Pasiunea Sa este ca numele Său să fie vestit, iar noi ne alăturăm Lui în această pasiune. Asta este misiunea. Ne alăturăm Lui în pasiunea pe care o are pentru gloria Sa.

Numărul doi: Ca urmare, închinarea este scopul și combustibilul misiunii. Misiunea există deoarece nu există închinare. Misiunea este modul nostru de a spune: bucuria de a ne închina lui Isus nu este tribală. Nu este etnocentrică. Este globală. Bucuria închinării înaintea Creatorului universului este o bucurie ce trebuie răspândită. Și astfel, când este răspândită, acei oameni încep să se bucure în închinare. Bucuria noastră în închinare devine bucuria lor în închinare. Spunem că ea este combustibilul și scopul misiunii. Nu poți lăuda ceea ce nu apreciezi. Nu poți proclama ceea ce nu prețuiești. De aceea, prețuirea lui Cristos este fântâna din care clocotește misiunea. Ținta ei este prețuirea lui Cristos în alții. Așadar, închinarea înaintea Lui este combustibilul și scopul. Misiunea există deoarece sunt atât de multe popoare în care nu există închinare adevărată înaintea Dumnezeului viu. Noi avem acea bucurie și vrem să o împărtășim.

Numărul trei: Oamenilor trebuie să li se spună despre Isus, deoarece nu există mântuire, nu există închinare, acolo unde evanghelia Fiului lui Dumnezeu crucificat și înviat nu este auzită și crezută. Trebuie să li se spună oamenilor, . Dumnezeu nu a oferit nici o altă cale. El nu mântuiește oamenii prin sosirea unor nave spațiale, ci prin sosirea de misionari. . Așa lucrează el în cazul popoarelor neevanghelizate."În nimeni altul nu este mântuire: căci nu este sub cer nici un alt Nume dat oamenilor, în care trebuie să fim mântuiți." Fapte 4."Credința vine în urma auzirii; iar auzirea vine prin Cuvântul lui Hristos." Nu este altă cale! Romani 10."Cine are pe Fiul, are viața; cine n-are pe Fiul lui Dumnezeu, n-are viața." Nici un musulman serios nu Îl are pe Fiul. Nici un hindus serios nu Îl are pe Fiul. Nici un budist serios nu Îl are pe Fiul. Miliarde și miliarde de oameni fără Fiul și fără viață, iar noi Îl avem pe Fiul!"Duceți-vă și faceți ucenici din toate neamurile." Pentru că nu va exista mântuire dacă voi nu mergeți.

Numărul patru: Dumnezeu se angajează să adune închinători din toate neamurile, nu doar din toate țările. Noi avem o declarație de misiune - răspândirea pasiunii pentru supremația lui Dumnezeu în toate lucrurile, pentru bucuria tuturor popoarelor - nu întâmplător popor este la plural. Când Biblia spune să faceți ucenici din toate neamurile, nu se referă la SUA, Japonia sau Argentina. Se referă la Fulani, . Cherokee, Han. Și există între 12 și 16 mii de neamuri, nu 192."Vrednic ești tu să iei cartea și să-i rupi pecețile: căci ai fost junghiat și ai răscumpărat pentru Dumnezeu, cu sângele Tău, oameni din orice seminție, de orice limbă, din orice norod și de orice neam. Ai făcut din ei o împărăție și preoți pentru Dumnezeul nostru și ei vor împărăți pe pământ!" Scopul acelei împărțiri, seminție, limbă, norod, neam, nu este definirea unor entități precise care se exclud reciproc, ci acoperirea întregii plaje de împărțire a omenirii în aceste grupuri etno-lingvistice importante pentru Dumnezeu. Dumnezeu nu se uită la țări, se uită la popoare. Somalezii care locuiesc peste drum, s-ar putea să aibă puțini creștini între ei ca să poată fi evanghelizați. Există, potrivit Proiectului Iosua, peste 7000 de popoare neevanghelizate. Este de lucru. Iar noi existăm, potrivit declarației noastre misionare, ca să facem această lucrare. Iar Dumnezeu a binecuvântat asta, o, cât de mult a binecuvântat.

Numărul cinci: Ca urmare există o nevoie critică de misionari de tipul lui Pavel, ale căror chemare și pasiune este să ducă evanghelia la popoarele care nu au deloc acces la ea, unde nu există biserici și unde nu există creștini. Nu putem vorbi de localnici care să-i evanghelizeze pe ai lor. Pentru că nu există. Tipul lui Pavel spre deosebire de tipul lui Timotei. Iubesc ambele tipuri și Biblia iubește ambele tipuri. Timotei și-a părăsit casa din Listra atunci când Dumnezeu l-a chemat la misiune și l-a luat și l-a plantat în Efes. Trebuie să fi fost un șoc cultural mare, pentru provincialul Timotei, faptul că a mers în Efes. Și-a petrecut tot restul vieții departe de mamă și bunică, slujind într-un loc străin. Aceasta este misiunea de tip Timotei deoarece biserica este deja acolo. Cu temeliile bine puse de Pavel și de alții. Pavel însă, a scris în Romani 15: "Și am căutat să vestesc Evanghelia acolo unde Hristos nu fusese vestit." Nu mai am loc pentru lucrare în nici una dintre regiunile acestea, deși sunt și aici zeci de mii de necredincioși. Asta este misiunea care vorbește. Nu am loc aici! De ce? Pentru că Biserica este aici!

În timp ce vorbesc, unii dintre voi veți simți asta, unii o veți simți! . Nu veți fi mulți. Pentru că este o chemare neobișnuită. Nu avem nevoie decât de câteva sute de mii. Dar asta nu este mult, în realitate. Există sute de mii de biserici în lume. Nu este așa de mult. Nu presupune un sacrificiu imens, dacă fiecare ar face acest lucru, dacă fiecare biserică ar trimite câțiva misionari de tipul lui Pavel. Din toate popoarele, și probabil că nu va fi America cea care va finaliza această slujbă. Poate fi Brazilia și Argentina, Nigeria, Mozambic, Filipine. Voi aveți mult mai mult acces decât are Satan din vest, asta fiind reputația noastră tragică atât de răspândită. Noi mergem însă oriunde suntem lăsați să intrăm, sau în locuri unde nu ne lasă. Mergem deoarece Pavel a spus: "sigur că îmi vor lua viața. Dar ăsta nu e motiv să mă opresc." E nevoie de misionari de tipul lui Pavel pentru a termina această slujbă deoarece există popoare în care încă nu este plantată nici o biserică. Așadar nu trimiteți doar banii, fără să trimiteți și sânge! E un lucru ieftin. Mulți oameni vorbesc astfel în zilele noastre: "Nu mai avem nevoie de voi, nu avem nevoie decât de banii voștri." Asta nu e adevărat! Cu toții ar trebui să citim, să ne dorim și să fim gata.

Numărul șase: Trebuie să trimitem partenerii globali într-o manieră vrednică de Dumnezeu. Tom Steller a scris epilogul cărții mele despre misiune pornind de la versetul din 3 Ioan 1:6 și a trâmbițat acest lucru cât se poate de bine, iar acum Todd îl preia în calitate sa de pastor cu misiunea."Vei face bine... " Biblia este cea care vorbește acum."Vei face bine să îngrijești de călătoria lor, într-un chip vrednic de Dumnezeu", și de aceea avem angajați care se ocupă cu misiunea, avem buget de misiune, avem echipe Barnaba, avem un program de creștere, avem asta în buletin. Majoritatea dintre noi suntem oameni care trimit. Și știți cum spunem pe aici. Ai trei posibilități: . Mergi, trimite sau fii neascultător! Nu există altă opțiune. Îi avem pe cei care coboară în puț, pe cei care țin frânghia și pe cei care cred că nu este treaba lor.

Numărul șapte: Este potrivit să avem o gândire ca în timp de război în modul în care ne folosim resursele, câtă vreme mii de popoare sunt fără Evanghelie, iar noi avem resursele pentru a trimite. Queen Mary era o navă de lux înainte de Al Doilea Război Mondial. În Al Doilea Război Mondial a fost rechiziționată și a devenit transportor de trupe și, în loc de trei cușete, au făcut 7 cușete pe înălțime, în locul tacâmului chinezesc pentru 18 locuri au avut furculiță, lingură, farfurie de tablă și porții pentru 7000 de soldați. Astfel de schimbări ești înclinat să faci în vreme de război. Fiecare se pune pe treabă și își face partea. Unul dintre motivele pentru care suntem așa de slabi în multe domenii, este că avem o mentalitate de timp de pace nu una de vreme de război. În America noi ne relaxăm. Vai de noi! Priviți la America. Avem, pur și simplu, tot ce ne dorim. E timp de pace! Nu suntem în Afganistan. Nu, nu, nu, nu, nu, nu. Nu e timp de pace. . E vreme de război! Copiii noștri mor. . Voi muriți. Peste tot în jurul nostru oameni sunt uciși de diavol și minciunile sale și li se vinde o imagine despre stilul de viață american. Avem resurse să trimitem oameni oriunde ar fi nevoie să meargă.

Una din implicațiile pe care am încercat să le subliniem aici, este că există o gândire pentru vreme de război. Există un stil de viață în vreme de război, după modelul macedonenilor din 2 Corinteni 8:2: "În mijlocul multelor necazuri prin care au trecut, bucuria lor peste măsură de mare și sărăcia lor lucie, au dat naștere la un belșug de dărnicie din partea lor." Binecuvântarea este mai mare, au descoperit ei, dacă dai decât dacă primești. Dumnezeu este proprietarul a tot ceea ce ai. Nu tu ești proprietarul. Nu îți aparține. Ai fost cumpărat cu un preț. Tot ceea ce ai este al Lui, tu ești al Lui. Iar Lui îi pasă cum decurg lucrurile pe linia frontului. Îi pasă de popoarele neevanghelizate ale lumii și dacă trupele reușesc să ajungă acolo, dacă puterea de foc este acolo să îi ajute. El este preocupat de asta atunci când îți administrează banii sau când tu Îi administrezi banii. Așadar, contează.

Numărul opt: Rugăciunea este o stație emisie-recepție pentru vreme de război, nu un interfon de reședință. Toate acestea sunt sloganuri la Betleem. Își au începutul nu mai multe decenii în urmă. Rugăciunea este o stație emisie-recepție pentru vreme de război, nu un interfon de reședință. . Vă citesc versetul de unde am luat asta: Isus spune: "Eu v-am ales pe voi; și v-am rânduit să mergeți și să aduceți roadă, pentru ca orice veți cere de la Tatăl, în Numele Meu, să vă dea." Când am citit asta, m-am gândit: oau, ce ciudat."Eu v-am ales și v-am rânduit să mergeți pentru ca rugăciunile voastre să primească răspuns." Ce înseamnă asta? Înseamnă: "Eu am creat acest instrument numit rugăciune pentru oamenii aflați în misiune." Nu care stau în bârlogul lor și își sună majordomul să le aducă o perină mai mare."Am nevoie de o perină!". Alo, alo! Alo!

Vă întrebați de ce nu vă funcționează rugăciunea? Nu pentru asta e făcută! Ați greșit lungimea de undă. Cred că fiecare cerere pe care o înălțăm ar trebui să includă "sfințească-se Numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta pe pământ, inclusiv la toate popoarele neevanghelizate." De aceea, am nevoie să fiu vindecat de durerea în gât pe care o aveam in dimineața asta, lucru pentru care chiar mă rog. Dacă rugăciunile noastre nu au nici o legătură cu cauzele mari ale lui Dumnezeu, probabil că nu vor funcționa. Nu este un interfon de reședință. Este pentru oameni aflați sub bătaia armei."Ajutor! SOS! SOS! Am nevoie de acoperire!" - îi spui lui Dumnezeu."Am nevoie de Duhul Sfânt! Am nevoie de protecție, am nevoie de înțelepciune, am nevoie de cuvinte! Doamne, Te rog ajută-mă! Am pornit! Mă duc!" Pentru asta este rugăciunea, dar și pentru cei ce trimit."Trimite-le asta, Dumnezeule! Am primit e-mail-ul! Revarsă pentru ei! Au nevoie să venim? De ce au nevoie? Spuneți-ne care vă sunt nevoile. Vom pune și noi umărul."Acesta e numărul opt: Rugăciunea, stație de emisie-recepție pentru timp de război, nu un interfon de reședință.

Numărul nouă: Suferința nu este numai prețul de a fi în misiune, ci și planul lui Dumnezeu de a duce lucrurile la bun sfârșit. Ăsta e un lucru serios. Nu este o joacă. Pe unii din voi îi va costa viața. Suferința nu este numai prețul plătit pe măsură ce umbli în ascultare, aici și acolo. Este și planul lui Dumnezeu de a duce lucrurile la bun sfârșit. Câteva texte, Matei 10: "Dacă pe Stăpânul casei L-au numit Beelzebul, cu cât mai mult vor numi așa, pe cei din casa lui?" Așadar, așteptați-vă la violență, cel puțin verbală. Doare. Rănește. Te face uneori să te îndoiești. Te întrebi: "Am făcut totul greșit?" Ei vor face să pară că am făcut totul greșit. Sau Matei 24:9: "Atunci vă vor da să fiți chinuiți, și vă vor omorî; și veți fi urâți de toate neamurile pentru Numele Meu." Poți fi urât de toate neamurile! De unde te cunosc? Te-ai dus acolo ca să fii urât. În timp ce tu îi iubești și îți dai viața pentru ei. Asta a făcut Isus! A venit la un popor străin, neevanghelizat. Ei L-au ucis, iar El i-a mântuit murind. Asta facem și noi!"Iată, Eu vă trimit ca pe niște oi în mijlocul lupilor." Matei 10:16. Acesta nu este doar prețul. Acesta este planul. Acesta este mijlocul.

Cum îl biruiești pe diavolul care îi ține pe acești oameni, întunecă mințile necredincioșilor? Vă citesc. Apocalipsa 12:11: "Ei l-au biruit, (pe șarpe, diavol, Satan), ei l-au biruit, prin sângele Mielului și prin cuvântul mărturisirii lor și nu și-au iubit viața chiar până la moarte."  Biruim prin sângele Său, mărturia noastră și moarte! Pare mai degrabă o înfrângere. Nu este! Așteptați-vă să suferiți, unii chiar să muriți. Vă vom iubi până la capăt, vă vom îngropa cu mulțumiri și vom trimite înlocuitori. Așteptați-vă să fie așa până vine Isus.

Numărul zece: Cauza globală a lui Cristos nu poate eșua. Nimic din ce faci tu pentru cauza Sa nu este în zadar."De aceea, preaiubiții mei frați, fiți tari, neclintiți, sporiți totdeauna în lucrul Domnului, căci știți că osteneala voastră în Domnul nu este zadarnică." Niciodată! Nimic! Nici cea mai mică fărâmă de ascultare binevoitoare nu este în zadar. Nu trebuie să fii o persoană perfectă ca acest verset să ți se aplice și ție. Isus a spus: "Toată puterea Mi-a fost dată în cer și pe pământ. Duceți-vă și faceți ucenici.". Am întreaga autoritate peste Iran, Irac, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Egipt, Libia, Somalia, Turcia, China, India, Nepal, Burma, Vietnam, Japonia, Indonezia."Am autoritate totală în aceste locuri! Sunt ale Mele! Eu le-am făcut, Eu le țin în ființă. Am fost așezat ca și Mesia, conducătorul universului, în virtutea învierii Mele. Voi veni din nou, și le voi lua în posesie. Vreau, în vremea de acum, să fie evanghelizați. Vreau să am un popor dintre ei toți." Și am puterea să fac asta."Voi zidi Biserica Mea și porțile Locuinței morților nu o vor birui." Asta înseamnă - "Voi forța aceste poți. Ele vor ceda. Voi avea oameni aflați la porțile iadului." Matei 24:14: "Evanghelia aceasta a Împărăției va fi propovăduită în toată lumea". Nu poate va fi! ci "va fi propovăduită în toată lumea, ca să slujească de mărturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfârșitul." El are oameni pe care i-a răscumpărat. Dorește să-i aibă."Mai am și alte oi, care nu sunt din staulul acesta; și pe acelea trebuie, trebuie să le aduc. Ele vor, - vor, vor - vor asculta de glasul Meu. și va fi o turmă și un Păstor."

Acestea sunt cele 10 convingeri biblice care ne-au stăpânit în toți acești ani și continuă să conducă această întreprindere misionară numită Bethlehem. Mai sunt și altele. Mi-aș dori să continui și să mai spun câte ceva despre diferența dintre lucrările peste hotare și cele interne, și poate că mâine seară voi face asta. Mai sunt și altele. Acum, unii dintre voi cei care ați ascultat, ați simțit: "Bine, m-am gândit la unele dintre lucrurile acestea. Iar acum sunt confruntat din nou, din nou simt frământare în suflet. Din nou sunt răscolit." Și nu-mi doresc decât să te rogi acum și în următorul minut sau două înainte de a te chema.

Dați-mi voie să clarific din nou. Voi face invitația de a veni în față. Legat de motivul pentru care o facem. În primul rând, cred că este un lucru așa de frumos să mărturisești public: "Dumnezeu a lucrat în mine și mi-a dat, pe cât pot eu spune, nu sunt infailibil, o dorință convingătoare să fac asta." Cu alte cuvinte, fiecare persoană care vine în față, este o declarație cu privire la lucrarea lui Dumnezeu pentru misiune. E un lucru minunat. Iar al doilea motiv este că vreau să mă rog pentru voi într-un mod specific, aici, ca Dumnezeu să vă dea claritate în această privință, o convingere mai profundă și un curaj mai mare. Pentru asta vreau să mă rog atunci când veți veni. Și mai avem să vă dăm și ceva materiale și vrem să vă ajutăm să mergeți mai departe. Todd va fi aici și alții în fiecare campus și la conferința bărbaților, duminică seara, duminică dimineața. Vor fi oameni desemnați, la finalul înregistrării, care să facă în acele locuri ceea ce fac eu aici. Poate ai 12 ani. Poate ai 20.55 ani. 75 ani. Întrebarea este: am eu simțământul convingător că Dumnezeu mă conduce spre a mă muta într-o altă cultură, pe termen mai lung, nu doar pe termen scurt, ci pe termen mai lung? Și dacă vrei să faci asta, cât timp El ține ușile deschise, le-ar putea închide, te-ar putea împiedica s-o faci, continui să urmezi această înclinare. Dați-mi voie să mă rog și apoi vă invit să veniți.

 

Tată, acum când ne plecăm capetele, există oameni în toate aceste campusuri și la toate serviciile care se întreabă: sunt eu în punctul de a avea un simțământ convingător? Aceasta este expresia folosită de mine pentru modul în care omul supus greșelii discerne chemarea divină. Ei au un simțământ convingător că Tu lucrezi în viețile lor ca să-i conduci într-o misiune trans-culturală, doi ani sau mai mult. Te rog să le faci acest lucru suficient de clar, ca să știe ce să facă. Domnul secerișului, nu încercăm decât să ne așezăm acum în mâna Ta, ca să ne chemi și să ne trimiți. Așa că Te rog să ne răspunzi și fac asta în Numele lui Isus.

Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/predici/201159/misiunea-exista-pentru-ca-nu-exista-inchinare