Ce fac cu Isus? (Matei 25:31-40)
Matei 25:31. Când va veni Fiul omului în slava Sa cu toţi sfinţii îngeri, va şedea pe scaunul de domnie al slavei Sale. 32. Toate neamurile vor fi adunate înaintea Lui. El îi va despărţi pe unii de alţii cum desparte păstorul oile de capre; 33. şi va pune oile la dreapta, iar caprele la stânga Lui. 34. Atunci Împăratul va zice celor de la dreapta Lui: „Veniţi binecuvântaţii Tatălui Meu de moşteniţi Împărăţia care v-a fost pregătită de la întemeierea lumii. 35. Căci am fost flămând, şi Mi-aţi dat de mâncat; Mi-a fost sete, şi Mi-aţi dat de băut; am fost străin, şi M-aţi primit; 36. am fost gol, şi M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav, şi aţi venit să Mă vedeţi; am fost în temniţă, şi aţi venit pe la Mine.” 37. Atunci cei neprihăniţi Îi vor răspunde: „Doamne, când Te-am văzut noi flămând şi Ţi-am dat să mănânci? Sau fiindu-Ţi sete şi Ţi-am dat de ai băut? 38. Când Te-am văzut noi străin şi Te-am primit? Sau gol şi Te-am îmbrăcat? 39. Când Te-am văzut noi bolnav sau în temniţă şi am venit pe la Tine?” 40. Drept răspuns, Împăratul le va zice: „Adevărat vă spun că, ori de câte ori aţi făcut aceste lucruri unuia din aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie Mi le-aţi făcut.”
Să te străduiești mult pe acest pământ, să te lupți din răsputeri să strângi, să ai, să fugi la Biserică, să-ți dai toată silința să apari un bun credincios și să ajungi înaintea Domnului și să-ți spună, îmi pare rău tu de fapt ești din categoria capre și nu oi, du-te la stânga, verdictul este pedeapsă veșnică. Totul deoarece Isus era lângă tine flămând, setos, străin, gol, bolnav, în temniță și pentru tine era mai important să trăiești pentru tine și nu pentru Hristos, să fi egocentric și nu Hristocentric.
Este important de știut că pasajul acesta este în contextul capitolului 25, împreună cu două pilde despre Împărăție, Pilda celor zece fecioare și pilda talanților, o pildă care are în centru Venirea Mirelui și Alta care are în centru Slujirea Domnului.
După pilda aceasta cu slujirea Domnului este explicația referitoare la Judecata viitoare, unde ne este prezentat un criteriu major și important al verdictului dat la judecată: Ce ai făcut cu Isus?
Amândouă pildele acestea îl au în centru pe Domnul, parcă ne spun nouă astăzi că viața noastră trebuie să fie centrată în Hristos, adică Hristocentrică. De fapt, Domnul este cu noi, oare credem acest lucru?
Hristos este prezent acolo unde Biserica se adună
Căci acolo unde sunt doi sau trei adunați în Numele Meu, sunt și Eu în mijlocul lor.” (Mat. 18:20)
Hristos este prezent în fiecare creștin
Drept răspuns, Isus i-a zis: „Dacă Mă iubește cineva, va păzi Cuvântul Meu, și Tatăl Meu îl va iubi. Noi vom veni la el și vom locui împreună cu el. (Ioan. 14:23)
Hristos este prezent acolo unde Cuvântul se propovăduiește
Matei 10:32. De aceea, pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor îl voi mărturisi şi Eu înaintea Tatălui Meu care este în ceruri; 33. dar de oricine se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, Mă voi lepăda şi Eu înaintea Tatălui Meu care este în ceruri. 34. Să nu credeţi că am venit s-aduc pacea pe pământ; n-am venit să aduc pacea, ci sabia.
……. 40. Cine vă primeşte pe voi Mă primeşte pe Mine; şi cine Mă primeşte pe Mine primeşte pe Cel ce M-a trimis pe Mine.
Atributele Domnului Isus, care este Dumnezeu, Îl face prezent în orice clipă din viața noastră
Ps 139:7. Unde mă voi duce departe de Duhul Tău şi unde voi fugi departe de faţa Ta? 8. Dacă mă voi sui în cer, Tu eşti acolo; dacă mă voi culca în Locuinţa morţilor, iată-Te şi acolo; 9. dacă voi lua aripile zorilor şi mă voi duce să locuiesc la marginea mării, 10. şi acolo mâna Ta mă va călăuzi, şi dreapta Ta mă va apuca. 11. Dacă voi zice: „Cel puţin întunericul mă va acoperi şi se va face noapte lumina dimprejurul meu!” 12. Iată că nici chiar întunericul nu este întunecos pentru Tine; ci noaptea străluceşte ca ziua, şi întunericul, ca lumina.
Fiind conștienți de prezența Domnului, să ne punem întrebarea fiecare din noi, ce fac cu Isus?
Vreau să privim împreună la câteva realități biblice cu privire la prezența lui Isus și relația care trebuie noi s-o avem față de El:
1. Pe Isus trebuie să-L onorezi prin credință și ascultare, nu să-L prigonești
Saul din Tars prigonea pe Isus, prigonind creștinii din biserica primară
Faptele Apostolilor 8:1. Saul se învoise la uciderea lui Ştefan. În ziua aceea, s-a pornit o mare prigonire împotriva Bisericii din Ierusalim. Şi toţi, afară de apostoli, s-au împrăştiat prin părţile Iudeii şi ale Samariei. 2. Nişte oameni temători de Dumnezeu au îngropat pe Ştefan şi l-au jelit cu mare tânguire. 3. Saul, de partea lui, făcea prăpăd în biserică; intra prin case, lua cu sila pe bărbaţi şi pe femei şi-i arunca în temniţă.
Fapte 9:3. Pe drum, când s-a apropiat de Damasc, deodată a strălucit o lumină din cer în jurul lui. 4. El a căzut la pământ şi a auzit un glas care-i zicea: „Saule, Saule, pentru ce Mă prigoneşti?” 5. „Cine eşti Tu, Doamne?”, a răspuns el. Şi Domnul a zis: „Eu sunt Isus pe care-L prigoneşti. Ţi-ar fi greu să arunci înapoi cu piciorul într-un ţepuş.” 6. Tremurând şi plin de frică, el a zis: „Doamne, ce vrei să fac?” „Scoală-te”, i-a zis Domnul, „intră în cetate, şi ţi se va spune ce trebuie să faci.”
– Când cei necredincioși prigonesc azi creștinii din țările islamului, din țările din Asia, India sau chiar țările din occident, ei prigonesc pe Isus
– Când cineva prigonește azi pe un credincios datorită mesajului lui, de fapt prigonește pe Isus
Ioan 17:14. Le-am dat Cuvântul Tău; şi lumea i-a urât, pentru că ei nu sunt din lume, după cum Eu nu sunt din lume. 15. Nu Te rog să-i iei din lume, ci să-i păzeşti de cel rău. 16. Ei nu sunt din lume, după cum nici Eu nu sunt din lume. 17. Sfinţeşte-i prin adevărul Tău: Cuvântul Tău este adevărul. 18. Cum M-ai trimis Tu pe Mine în lume, aşa i-am trimis şi Eu pe ei în lume. 19. Şi Eu însumi Mă sfinţesc pentru ei, ca şi ei să fie sfinţiţi prin adevăr. 20. Şi Mă rog nu numai pentru ei, ci şi pentru cei ce vor crede în Mine prin cuvântul lor.
Marcu 16:15. Apoi le-a zis: „Duceti-va in toata lumea si propovaduiti Evanghelia la orice faptura. 16. Cine va crede si se va boteza va fi mantuit; dar cine nu va crede va fi osandit.
– Respingând azi mesajul Evangheliei, de fapt oamenii resping pe Hristos, Unica lor Cale de Mântuire, pe Isus care a murit pentru păcatele lor.
Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa care ne dă pacea a căzut peste El, și prin rănile Lui suntem tămăduiți. (Isa. 53:5)
2. Pe Isus trebuie să-L onorezi trăind o viață de pocăință sinceră și nu să fii indiferent
În Evanghelia după Luca ne este prezentat un fariseu pe nume Simon și-o femeie păcătoasă, atitudinea corectă față de Isus este caracterizată de o pocăință sinceră
Luca 7:37. Şi iată că o femeie păcătoasă din cetate a aflat că El era la masă în casa fariseului: a adus un vas de alabastru cu mir mirositor 38. şi stătea înapoi, lângă picioarele lui Isus, şi plângea. Apoi a început să-I stropească picioarele cu lacrimile ei şi să le şteargă cu părul capului ei; le săruta mult şi le ungea cu mir. 39. Când a văzut lucrul acesta, fariseul care-L poftise şi-a zis: „Omul acesta, dacă ar fi un proroc, ar şti cine şi ce fel de femeie este cea care se atinge de El: că este o păcătoasă.” 40. Isus a luat cuvântul şi i-a zis: „Simone, am să-ţi spun ceva.” „Spune, Învăţătorule”, I-a răspuns el. 41. „Un cămătar avea doi datornici: unul îi era dator cu cinci sute de lei, iar celălalt cu cincizeci. 42. Fiindcă n-aveau cu ce plăti, i-a iertat pe amândoi. Spune-Mi, dar, care din ei îl va iubi mai mult?” 43. Simon I-a răspuns: „Socotesc că acela căruia i-a iertat mai mult.” Isus i-a zis: „Drept ai judecat.” 44. Apoi S-a întors spre femeie şi a zis lui Simon: „Vezi tu pe femeia aceasta? Am intrat în casa ta, şi nu Mi-ai dat apă pentru spălat picioarele; dar ea Mi-a stropit picioarele cu lacrimile ei şi Mi le-a şters cu părul capului ei. 45. Tu nu Mi-ai dat sărutare; dar ea, de când am intrat, n-a încetat să-Mi sărute picioarele. 46. Capul nu Mi l-ai uns cu untdelemn; dar ea Mi-a uns picioarele cu mir. 47. De aceea îţi spun: păcatele ei, care sunt multe, sunt iertate; căci a iubit mult. Dar cui i se iartă puţin iubeşte puţin.” 48. Apoi a zis femeii: „Iertate îţi sunt păcatele!”
– Atitudinea sinceră și smerită, în prezența lui Isus trebuie să se vadă printr-o pocăință sinceră
– Atitudinea nesinceră sau indiferența trebuie să fie corectată prin pocăință
Apocalipsa 3:14. Îngerului Bisericii din Laodiceea scrie-i: „Iată ce zice Cel ce este Amin, Martorul credincios şi adevărat, Începutul zidirii lui Dumnezeu: 15. „Ştiu faptele tale: că nu eşti nici rece, nici în clocot. O, dacă ai fi rece sau în clocot! 16. Dar, fiindcă eşti căldicel, nici rece, nici în clocot, am să te vărs din gura Mea. 17. Pentru că zici: „Sunt bogat, m-am îmbogăţit, şi nu duc lipsă de nimic”, şi nu ştii că eşti ticălos, nenorocit, sărac, orb şi gol, 18. te sfătuiesc să cumperi de la Mine aur curăţat prin foc, ca să te îmbogăţeşti; şi haine albe, ca să te îmbraci cu ele şi să nu ţi se vadă ruşinea goliciunii tale; şi doctorie pentru ochi, ca să-ţi ungi ochii şi să vezi. 19. Eu mustru şi pedepsesc pe toţi aceia pe care-i iubesc. Fii plin de râvnă, dar, şi pocăieşte-te! 20. Iată Eu stau la uşă şi bat. Dacă aude cineva glasul Meu şi deschide uşa, voi intra la el, voi cina cu el, şi el cu Mine.
3. Pe Isus trebuie să-L onorezi printr-o viața de sfințenie și nu să-L batjocorești printr-o viață de păcat
Autorul epistolei către Evrei, prezintă o serie de creștini care s-au întors la păcat și prin aceasta îl dau pe Isus să fie batjocorit
Evrei 6:4. Căci cei ce au fost luminaţi odată – şi au gustat darul ceresc, şi s-au făcut părtaşi Duhului Sfânt, 5. şi au gustat Cuvântul cel bun al lui Dumnezeu şi puterile veacului viitor – 6. şi care totuşi au căzut, este cu neputinţă să fie înnoiţi iarăşi şi aduşi la pocăinţă, fiindcă ei răstignesc din nou, pentru ei, pe Fiul lui Dumnezeu şi-L dau să fie batjocorit. 7. Când un pământ este adăpat de ploaia care cade adesea pe el şi rodeşte o iarbă folositoare celor pentru care este lucrat, capătă binecuvântare de la Dumnezeu. 8. Dar, dacă aduce spini şi mărăcini, este lepădat şi aproape să fie blestemat şi sfârşeşte prin a i se pune foc.
– Dacă eu ca și creștin mă întorc la păcat și ajung robit de el, eu de fapt batjocoresc pe Domnul
2 Petru 2:20. În adevăr, dacă, după ce au scăpat de întinăciunile lumii, prin cunoaşterea Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos, se încurcă iarăşi şi sunt biruiţi de ele, starea lor de pe urmă se face mai rea decât cea dintâi. 21. Ar fi fost mai bine pentru ei să nu fi cunoscut calea neprihănirii, decât, după ce au cunoscut-o, să se întoarcă de la porunca sfântă care le fusese dată. 22. Cu ei s-a întâmplat ce spune zicala adevărată: „Câinele s-a întors la ce vărsase” şi „scroafa spălată s-a întors să se tăvălească iarăşi în mocirlă.”
– Țelul creștinului trebuie să fie sfințirea sau curăția, niciodată păcatul
1 Petru 3:14. Chiar dacă aveţi de suferit pentru neprihănire, ferice de voi! „N-aveţi nicio teamă de ei şi nu vă tulburaţi! 15. Ci sfinţiţi în inimile voastre pe Hristos ca Domn.” Fiţi totdeauna gata să răspundeţi oricui vă cere socoteală de nădejdea care este în voi; dar cu blândeţe şi teamă, 16. având un cuget curat; pentru ca cei ce bârfesc purtarea voastră bună în Hristos să rămână de ruşine tocmai în lucrurile în care vă vorbesc de rău. 17. Căci este mai bine, dacă aşa este voia lui Dumnezeu, să suferiţi pentru că faceţi binele decât pentru că faceţi răul!
Matei 7:22. Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: „Doamne, Doamne! N-am prorocit noi în Numele Tău? N-am scos noi draci în Numele Tău? Şi n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?”23. Atunci le voi spune curat: „Niciodată nu v-am cunoscut; depărtaţi-vă de la Mine, voi toţi care lucraţi fărădelege.”
4. Pe Isus trebuie să-L onorezi printr-o credință pusă-n practică, nu prin vorbe goale și egoism
În Evanghelia după Matei, textul citit astăzi, Domnul ne prezintă o imagine a Judecății, imagine în care credința arătată în fapte față de nevoile aproapelui este considerată autentică
vers 35. Căci am fost flămând, şi Mi-aţi dat de mâncat; Mi-a fost sete, şi Mi-aţi dat de băut; am fost străin, şi M-aţi primit; 36. am fost gol, şi M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav, şi aţi venit să Mă vedeţi; am fost în temniţă, şi aţi venit pe la Mine.”
Credința este un dar de la Dumnezeu, însă ea se manifestă în faptele noastre, este vizibilă
Iacov 2:14. Fraţii mei, ce-i foloseşte cuiva să spună că are credinţă, dacă n-are fapte? Poate oare credinţa aceasta să-l mântuiască? 15. Dacă un frate sau o soră sunt goi şi lipsiţi de hrana de toate zilele, 16. şi unul dintre voi le zice: „Duceţi-vă în pace, încălziţi-vă şi săturaţi-vă!”, fără să le dea cele trebuincioase trupului, la ce i-ar folosi? 17. Tot aşa şi credinţa: dacă n-are fapte, este moartă în ea însăşi. 18. Dar va zice cineva: „Tu ai credinţa, şi eu am faptele. Arată-mi credinţa ta fără fapte, şi eu îţi voi arăta credinţa mea din faptele mele.” 19. Tu crezi că Dumnezeu este unul şi bine faci; dar şi dracii cred… şi se înfioară! 20. Vrei, dar, să înţelegi, om nesocotit, că credinţa fără fapte este zadarnică?
2 Cirinteni 13:5. Pe voi înşivă încercaţi-vă dacă sunteţi în credinţă. Pe voi înşivă încercaţi-vă. Nu recunoaşteţi voi că Isus Hristos este în voi? Afară numai dacă sunteţi lepădaţi.
Ce fac cu Isus?
Îl onorez prin credință și ascultare sau resping Cuvântul Său?
Îl onorez printr-o viață de pocăință vizibilă sau sunt indiferent?
Îl onorez într-o viață de sfințenie sau Îl batjocoresc printr-o viață trăită în păcat?
Îl onorez printr-o credință pusă-n practica vieții sau trăiesc doar vorbe goale și egoism?
Simion Ioanăș