Mai sus de stele
Autor: Lucica Boltaşu
Album: Prin Tine sunt ce sunt!
Categorie: Zidire spirituala
Un carusel îmi pare astă viață,
Mă-nalț, cobor şi iarăși mă ridic,
Dar bine e că-n orice dimineață,
Ce mare-I Domnul văd, eu cât de mic!

Aripi de ceară de-aş avea o clipă,
Ca un Icar, spre soare aş zbura,
Dar n-am să uit c-a Duhului aripă,
Mai sus de stele mă va ridica!

Fără de El, să zbor nu aș cunoaște,
Iar visul meu, pe veci s-ar destrăma,
Neștiutor, m-aş închina la moaște,
Cum mulți fac azi, ce nu știu voia Sa!

Săgeți aprinse de-ar ținti în mine,
Răbda-voi focul ca şi Daniel,
Căci în cuptor, chiar brațul Lui mă ține,
Voi birui-ncercarea doar prin El!

De lanțuri grele-mi vor opri avântul,
Îl voi chema pe-al meu Mângâietor,
Căci mai presus de toate, e Cuvântul,
Și-n orice greu, El e Izbăvitor!

Când oameni răi îmi frâng din fașă visul
Şi în cenuşă zac nemângâiat,
Să fiu un Iov aş vrea, privind abisul,
Iar duhul meu îl vreau înaripat!

Pe munți înalți de-oi fi sau pe câmpie,
Mă voi lăsa condus de Duhul Sfânt,
Belșug de-o fi să am sau sărăcie,
Hrană-mi va fi Eternul Său Cuvânt!

Ce mic sunt eu, Tu, Doamne, cât de mare!
În răsărituri văd (ce minunat!),
Că nu-s aici doar dintr-o întâmplare,
Ci cu un scop precis am fost creat!

De-o fi să am aripile rănite,
Cu dor în piept, spre ceruri voi privi,
Căci n-am să uit jertfirea Ta, Iubite,
Şi-am să Te-aştept Isuse, să revii!

10/05/2020, Barcelona- Lucica Boltasu
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/200085/mai-sus-de-stele