Scrisoare către îngerul meu
Autor: marius mihai
Album: fara album
Categorie: Diverse

Motto: ”Nu sunt oare toţi duhuri slujitoare trimise să îndeplinească o slujbă pentru cei ce vor moşteni mântuirea?” (Evr. 1.14)

 

Scrisoare către îngerul meu

 

Dragul meu înger,

Am văzut o imagine cu mulți îngeri, înfățișați cu slavă și îmbrăcați în putere, iar deasupra lor, mai slăvit ca toți era Domnul nostru și al vostru, Stăpânul nostru și al vostru, Isus Hristos, Cel binecuvântat în veci.

Atunci m-am gândit că Domnului meu și lui Dumnezeu m-am rugat întotdeauna și în orice vreme, dar cu tine nu am stat de vorbă niciodată. M-a străpuns gândul acesta și m-am dus să mă rog Domnului. După rugăciune am venit la birou și m-am așezat să scriu.

Tu ești singura ființă spirituală căruia nu mă voi ruga niciodată, dar acum m-a apucat așa o stare vorbă, că aș vrea mult să împărtășim unele lucruri.

Oare ce fel de înger ești tu? Cuvântul lui Dumnezeu spune despre voi că v-a creat duhuri slujitoare, ca să Îi slujiți Lui în slăvile cerești, dar și nouă, cei chemați și aleși pentru mântuire. Oare cum arăți, cum îți este înfățișarea dar mai ales care îți este numele?

Stau, ascult dar nu vine nici un răspuns. Atunci când mă rog lui Dumnezeu, El îmi răspunde, El mă mângăie sau mă mustră, mă învață sau îmi dă vreo revelație, însă tu nu răspunzi nimic, parcă și peretele ar vorbi mai bine decât tine. Mă gândesc totuși că nu asta este menirea ta, nu asta este slujba ta, și nu vei face nimic afară de ce ai ca și poruncă să faci.

Atunci voi vorbi doar eu, ia-o și tu ca pe un monolog. Oricum știu că mă asculți, și mai știu că tot ce fac, vorbesc sau gândesc mi se contorizează sus în cer, așa că prind curaj ca să continui.

În primul rând sunt convins că tu mă cunoști mai bine decât te cunosc eu pe tine. Știi ce fac atât la lumină dar și la întuneric. Brrr! asta chiar îmi dă oarece fiori, să știu că am mereu alături de mine un martor așa de atent și de obiectiv.

Cred că nu ți-a scăpat nimic din ce am facut, bun sau rău. Dar mai știu ceva, că tot ce am făcut nedemn de chemarea pe care am primit-o, a fost curățit prin căință și mărturisire, prin sângele jertfei lui Isus Hristos, Domnul meu și al tău.

Da, tu nu ai păcătuit niciodată, și știu că nici eu nu o voi mai putea face atunci când voi fi în slavă alături de Domnul meu, însă cât voi mai fi pe acest pământ sunt supus ispitei și greșelii, și pot aluneca.

E, aici vine rolul tău, căci este scris că dacă alunec, tu nu mă vei lăsa să îmi rup cumva piciorul, și să nu mă voi mai putea ridica vreodată. Faină slujbă, sunt încrezător că te vei ține de ea.

Îmi aduc aminte de câte ori ai fost alături de mine, în tot felul de împrejurări, cum m-ai apărat, m-ai păzit și m-ai salvat. Îi sunt recunoscător lui Dumnezeu și Lui îi mulțumesc că mi-at dat un așa înger credincios. Atunci când te-a creat pentru mine, a făcut-o desăvârșit, ca toate celelalte lucruri ieșite de la El, prin puterea cuvântului Lui.

Apropos, nu știu dacă știi, dar uite ce mi-a revelat mie Creatorul meu și al tău. Amândoi cunoaștem puterea creatoare a lui Dumnezeu prin Cuvântul Său, atunci când zice ”Să fie!”, și se face. Așa ai fost creat tu, la porunca lui Dumnezeu, însă pentru mine (iartă-mă că o spun, nu mă fălesc înaintea ta), a acordat o mai mare atenție.

Cum asta? Păi uite, pe tine te-a creat prin Cuvântul Său, însă pe mine cu mâinile Sale. Uite așa, a luat țărînă cu mâinile Lui (acum nu că Dumnezeu ar avea mâini, dar tu înțelegi ce vreau să spun), mi-a suflat suflare de viață cu gura Lui, și astfel am devenit un suflet viu. M-a făcut o făptură așa de minunată!

Da, știu că în păcate m-a născut maica mea, și că nimic bun nu locuia în mine, dar uite că mâinile lui Dumnezeu le-a întins încă odată în dreptul meu, atunci când a răstignit pentru mine pe Fiul Său!

Hristos pe cruce a întins brațele și m-a cuprins acolo, la Golgota, ca să mă curățească cu sângele Său. Iată că sunt acum o zidire nouă, săpat în palmele Lui. Sunt iarăși lucrarea mâinilor Lui!

Înțelegi ce spun, pe îngerii răzvrătiți i-a aruncat în Adânc, însă pe mine care m-am răzvrătit la rândul meu, a sacrificat pe Fiul Său, pe Unicul Său Fiu, ca să mă răscumpere, să mă curățească, și să mă mântuiască. Îmi pare rău dragul meu, dar trebuie să îți spun că pentru nici unul dintre îngerii căzuți nu a făcut asta!

Dumnezeu m-a creat cu mâinile Lui, eu mi-am pierdut vrednicia, însă prin mâinile străpunse ale Fiului Său, Tatăl m-a zidit iarăși o lucrare minunată!

Dacă atunci când m-a zidit întâi, Dumnezeu a avut atâta dragoste și a acordat atâta atenție lucrării Lui, de data aceasta, sacrificând pe Fiul, la dragoste și atenție a adăugat suferință și sânge. Atât de mult m-a iubit!

Îți spun toate acestea nu ca să mă fălesc înaintea ta, căci mă minunez și mă cutremur în același timp, ci ca să dăm împreună slavă lui Dumnezeu, în locurile preaînalte, pentru înțelepciunea Sa, pentru toată dragostea și purtarea de grijă care o are pentru noi, fiii Săi răscumpărați.

Ei... ți-aș spune mai multe, dar acum trebuie să mă retrag. Oricum, așa cum am aflat, tu singur vezi lucrarea înțelepciunii lui Dumnezeu și te minunezi.

Știu că ești îngerul meu, mereu la post, mereu la porunca lui Dumnezeu, împlinind în dreptul meu, toată voia Lui cu privire la mine. Când va veni ziua aceea, clipa aceea când Domnul mă va chema la El, îmi va fi dor să mă revăd cu cei dragi, dornic să cunosc pe toți sfinții Domnului, dar în același timp curios să te cunosc și pe tine, îngerul meu.

Ție nu pot să îți doresc nimic, că ai deja totul, însă mie îmi doresc să rămân credincios lui Dumnezeu până la sfârșit!

Să ne vedem cu bine!

 

Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/eseuri/198935/scrisoare-catre-ingerul-meu