De n-ai fi Tu în viața mea să-mi dai putere zi de zi
N-aș mai putea cânta iubirea și primăvara n-ar veni
Și n-aș putea în rugăciune să mă înalț spre cerul sfânt
Și nici nu mi-aș mai stinge setea cu apa vie din Cuvânt!
De n-ai fi Tu să-mi fii aproape când vin furtuni să mă doboare
M-aș prăbuși în valea morții fără de sprijin și salvare
Și-atâtea doruri ce am strâns s-ar ofili fără de Tine
Și veșnic aș păși pe calea unde sunt umbre și suspine...
De n-ai fi Tu în zori de zi să-mi dai sărutul de lumină
Cum aș putea biruitoare să trec prin ziua ce-o să vină
Și unde aș găsi puterea să lupt cu temeri și dureri
De n-ai fi Medicul suprem și Domnul sfintei mângâieri?
Acum, când zorii-mi bat în geam m-aplec din nou cu reverență
Și-Ți mulțumesc pentru iubire și pentru scumpa Ta prezență!
Îți mulțumesc și pentru șoapta ce-n părtășie mă-nfioară
Și-Ți mulțumesc că mai îngădui o nouă, blândă primăvară!

Vulcan-29-02-2020
Mary