Nu pe Mine să Mă plângeți
Autor: Gabriela Bucur
Album: fara album
Categorie: Trezire si veghere
Luca 23:28
"Nu Mă plângeți pe Mine, ci plângeți-vă pe voi însevă și copiii voștri."


"Nu pe Mine să mă plângeți",
spus-a Domnul într-o zi
Ci pe voi, casele voastre și pe ai voștri copii.
Ce îndepărtare mare e astăzi în adunări...
Și cel mai grav e că adesea nu vedem a noastre stări.

Ne îmbrățișăm cu toții într-un mod oficial
Si zâmbim în colțul gurii, cât mai lumești și formali
Ne-închinăm ca egiptenii care sunt în jurul nostru
Căutăm cu -a noastre forțe spre cer să ne găsim rostul.

Cat de trist, ce goliciune, cât de seci suntem în noi...
Ce puțină asemănare cu ai credinței eroi
Ce teatru și ce straie de bun gust ne-am procurat
Însă haina ni-i murdară, cea de fiu de Împărat...

Nimeni nu are curajul să se ridice să spună
Că viața de pocăință pentru mulți e ca o glumă
E doar formalism, o formă de credință, nu putere
Sunt puțini cei care-n lacrimi văd aceasta cu durere.

Ce-ntristare mă cuprinde că viața de creștin
E tratată fals și rece, si dată cu un fard ieftin
E îmbrăcată în pofta care e în lumea largă
Și încălțată cu cizma ce duce pe calea oarbă.

Oare când vom cere tină să ne vedem stricăciunea
Când vom depărta marama și amestecul cu lumea?
Când în inimile noastre ne vom simți sfâșiați?
Când ne vom lăsa odată de Duhul Sfânt cercetați?

Când ne vom preface mintea-n metanoia din Scriptură
Dacă nu la Domnul cerem, ci la lume-nvătatură?
Când veniv-a timpu-acela să ne dezbrăcăm mândria
Si pretențiile noastre, firea noastră și trufia?

Numai când schimba-va Domnul starea cea de bunăstare?
Până-atunci să ne complacem într-o prea firească stare?
Până când vor dispărea luxul si viața bună
Până atunci să așteptăm să revenim la Scriptură?

Nu e mult și timpu-acesta ce-avem de mare har
S-o preface în mari chinuri, suferință și amar.
Cum putea-vom piept să ținem atunci în vremi de prigoana?
Dacă-acum ca și-n vechime Duhul Sfânt este afară?

Doamne, până când durerea Fața Ta va întrista?
Până când și căldicei și prea goi vom rămânea?
Lasă focul sfânt să ardă în inimi cât mai curând
Să fim în clocot de Tine, să Te așteptăm arzând.


Umple azi vasele noastre de râvnă și țeluri sfinte
Modelează-ne cu Mâna-Ți de Olar și Bun Părinte
Drege tu fisurile și dă-ne forma cea sfântă
Toarnă Untdelemnul Tău să fim pregătiți de nuntă.

Ca la trâmbița din urmă când se va-auzi strigarea
Sa-L întâmpinăm pe Mire, să fim toată adunarea
Să nu fim din cei lăsați, din fecioare neînțelepte
Lasă Duhul Tău acuma ca purtarea să ne-ndrepte.

Amin
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/197164/nu-pe-mine-sa-ma-plangeti