Aş vrea să m-alipesc de Tine,
dar strâns prea tare să nu fiu,
ca să tânjesc mereu de Tine,
că loc mai bun în lume nu-i.

Aş vrea să flămânzesc de Tine,
ca zi de zi să mă hrăneşti
din bunătățile divine,
ce prin Cuvânt le pregăteşti.

Aş vrea să fiu setos de Tine
şi-al Tău izvor ce curge lin.
Nu-mi stâmpăra setea prea bine;
la-al Tău izvor eu să revin.

Aş vrea, atâtea-aş vrea, Isuse,
că nici nu pot să le cuprind!
Tu-mi ştii şi dorurile spuse
şi năzuințele din gând...

Aş vrea, Isus, să fiu ca Tine
în port, în faptă şi cuvânt!
Iubirea Ta să crească-n mine
cât voi trăi pe-acest pământ!

Galați,
Cristina Magdalena Francu