Ce crudă ești, moarte
Tăcută apari
De e zi sau noapte,
Tu milă nu ai.

Și vii nedorită, familii desparți
Tu furi bucuria ce este-ntre frați
Desparți chiar copiii de ai lor părinți
Și-n taină nepoții jelesc pe bunici.

Tu rupi legătura cu omul iubit
De ce nu anunți? De ce vii subit?
De ce nu dai clipe, de-un ultim cuvânt?
De ce iei din viață tot ce-avem mai sfânt?

Dar nu-mi iei nădejdea, nici ce am trăit
Și nici amintirea celui ce-am iubit
Mă doare fierbinte dar știu că-ntr-o zi
Pe-o boltă albastră ne-om reîntâlni.

Ce crudă esti, moarte. .
Tăcută apari. .
De e zi sau noapte,
Tu milă nu ai... . .