Mai e puțin...

Se vede-o negură în zare
Şi-n depărtări se-aud sunând trompete;
Iar Domnul strigă: "Deşteptați-vă, fecioare!
Nu mai dormiți, fecioare înțelepte!"

E vremea să lucrăm din greu,
E vremea să lucrăm mai mult, mai bine!
Să ne trezim din somnul cel adânc!
Mai e puțin şi Domnul vine!

Vom sta cu toții-n fața Celui Sfânt,
Şi poate nu ne vom opri din plâns...
Ce vede ochiul nu va mai conta,
Ci va conta cât am lucrat ascuns...

De-am mângâiat pe-acela întristat,
De-am ajutat pe cei lipsiți...
De ne-am rugat cu-acela apăsat
Sau de am plâns cu cei năpăstuiți...

Şi-atunci vom vrea să fi făcut vreun bine
Fără ca cei din jur să vadă;
Căci lauda de jos nu ține,
Ci se transformă repede în pleavă...

Să fim, dar, înțelepți şi sfinți
Ca Tatăl să se bucure de noi!
Să ne-nălțăm mereu spre culmi,
Să nu ne umplem de noroi!
Amin!