Crin răsărit în gerul nopții
Autor: Toma Coca
Album: Iubire infinită
Categorie: Nașterea Mântuitorului
Crin răsărit în gerul nopții

Galileia, Galileia, ținut binecuvântat,
De ochiul Domnului cercetat,
În tine, trăia creștina
Care-L va naște pe Mesia.
O fecioară smerită, curată,
Creștină adevărată.
Îngerii coboară în misiune,
Pe fecioara Maria s-o anunțe:
Va rămâne însărcinată prin Duhul Sfânt!
Va naște pe Fiul Regelui, de Sus coborât!
Va veni în lume cum pe papir a fost scris,
El, Sfântul, pe nume Isus.

Ia auzi! ... Maria-i speriată!
Era logodită... curată!
Ce va spune Iosif când va auzi?
Se va rușina şi-o va părăsi.
Îngerul o lumină nespus,
Iosif va înțelege; Copilul-i venit de Sus!
Fiul Împăratului Ceresc,
Ființă va fi... Om pământesc.
Crezu Iosif în prezicere mult,
De soață, pe Maria a luat.
Norii negrii început-au să se adune,
Domnul vorbi lui Iosif ca să plece.

Pe Maria în grabă o puse pe-un asin
Pe când cerul era încă senin...
Drum lung, necunoscut urma...
(Domnul îi dăduse porunca.)
De Betleem când s-a apropiat,
Domnul i-a spus: 'Aici să te oprești în sat! '
Loc cu uși zăvorâte și întunecat,
Belteeme sat neînsemnat;
Nu au dorit ca Pruncul aici să Se nască
Și închideau poartă după poartă...
Nici milă nu au avut de Maria.
Era-n dureri de naștere dar, nici n-o priviră.

Un Crin răsărit în ger și noapte,
Un alb imaculat. Toți vorbeau în șoapte.
O fâșie pe-o adiere de vânt catifelat,
Purta lumina astrului în locul neiluminat.
Un grajd, o ceață a timpului confuz:
Și eu, și tu, săraci în suflet și auz,
N-am înțeles a Lui Isus venire
Nici lacrima căzută din nemurire.
Calea crucii... vremurile... timpul...
Tot Cuvântul împlinindu-L.
Raza astrului mângâie Ființa
Născută-n a ieslei umbră.

În ochii de copil creștea dorința
Îmbrăcând haina numită 'Umilința'
În țarcul ieslei unde Se născuse,
El era Isus... despre care Se vorbise!
Boboc de Crin printre firele de fân
Să lumineze lumii, drumul bun.
Timpul i-a prevestit un viitor umbros,
Pentru El, Fiu de Rege! - Isus Hristos.
Cu ochii de copil spre stele privea,
Dorea căldura, iubirea, mângâierea.
Așa Te-ai născut în al meu gând,
Izvor de apă limpede pietre despicând.

Desculț, pe jos, colindând lumea...
Calea amară, purtând învățătura,
Cuvântul ca lumea să aleagă calea bună
Neștiind în iesle câte suferinți Te-așteaptă.
Și... două mii de ani s-au dus...
Totuși, în fiecare an, Te naști Isus!
Nimeni nu a uitat cum ai coborât,
Lăsând Cerul jos ai venit!
Așteptat ai fost cu nerăbdare
De creștinii ce-și doreau mântuire, iertare,
În zile cu nor, zile cu soare răsare...
Mulți au așteptat semnul venirii Tale.

Azi, mulți se ascund după perdea
Neglijând vestea, despre Venirea Ta
Și se cântă de răsună Mărirea:
Într-o zi ca azi, S-a născut Mesia!
Noi ușa inimii deschidem
În inimile păcătoase Te vrem.
Prunc, Fiu de Rege, ai lăsat veșnicia.
Pentru mine, pentru tine S-a născut astăzi Mesia.
Din greul blestem suntem salvați!
Să-L primim azi, să fim eliberaţi
Să moștenim iar veșnicia,
Paradisul cu Dumnezeu și cu Isus-Mesia.


PATTADA/13/12/2018
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/182967/crin-rasarit-in-gerul-noptii