'Ascultare, ascultare de Cuvânt! '
Sunetul pământului strigă flămând,
Balansaţi perpetuum spre Lumină,
Prea puţini găsesc a Sa odihnă!

Prin cerul deschis ne zâmbeşte norul,
Din Iubire a coborât Odorul,
Venirea Lui era înştiinţată,
Tatăl era în El şi El în Tată!

O, ce splendoare, câtă înţelepciune!
De Sus cu puterile divine,
Ne-nvăluie Isus cu marea Iubire!
Cum să nu vrei a Lui Īmpărăţie?

Auzi tu chemarea glasului divin?
Prin ascultare de El ne pocăim,
Şi omul nou cu inima sfinţită,
Primeşte mântuirea mult dorită!

Amin!