E toamnă de vis! Toamnă divină!
Soarele cerne o blândă lumină.
Comorile toamnei, covor de culori,
Încântă privirea din noapte în zori.

Privesc necuprinsul în rouă și ceață
Și frunzele moarte și frunzele-n viață.
Și chiar dacă tremur în ploaie și vânt,
Mă bucur de toamna bogată și cânt.

Și urc pe cărarea albită de har
Purtând, credincios, al Cerului dar.
Și toamna vieții mi-e tot mai senină
Și sufletul cald și plin de lumină!

Florești, Cluj