Când al ispitei ceas te copleşeşte
și cerul pare că te-a părăsit,
să nu disperi, ci-aşa cum eşti, trăieşte
puterea harului ce l-ai primit.

Căci încercarea ţine o clipită
în al veciei necuprins hotar,
urmată fiind de slava mult dorită
în care vei intra-n curând prin har.

Când valuri de necaz te împresoară
și în nesiguranţă ești adus,
să nu te temi, căci Cel ce le măsoară
le-a potrivit să nu poţi fi răpus.

Când lei ce te-nfioară-ţi stau în cale
voind să-ţi curme-al tău ceresc avânt,
Să nu te-opreşti, c-a lor puteri din vale
pe al credinţei drum, legate sunt.

Când îndoieli îţi vlăguiesc puterea
și orizontul ţi s-a-ntunecat,
să nu cârteşti, căci Cel ce dă-ncercarea
E Domnul, care te-a răscumpărat.

Când ocărât de gloată te cutremuri
și adevărul pare-a-ţi fi duşman,
să nu cedezi nimic, căci peste vremuri
ocara-i slavă, sus în Canaan.

Căci toate-acestea trebuie să vie
în calea celui ce-i al lui Isus,
ca după ce-i desăvârşit să fie
părtaş la tron cu Domnu-n ceruri sus!