Strigătul poporului...
Autor: Maria Luca
Album: cuvinte
Categorie: Diverse
Doamne... nu auzi cum strigă către Tine-al meu popor?
Stă îngenuncheat la cruce și Îți cere ajutor
Ne-am uinit cu mic cu mare și-al Tău Nume Îl strigăm:
Vino Doamne și ne-ajută... singuri nu ne descurcăm!
Plouă Tată... plouă mult și vin ape peste noi
Ne iau case și recolte și vin lacrime șuvoi
Unii chiar și viața-și pierd... alții sunt răniți și plâng
Iar din urmă vin necazuri și vin grijuri ce ne-ajung...
Și de parcă nu-i de-ajuns iar sunt tulburări în țară
Și privesc cu-ngrijorare și începe să mă doară
Mult mi-e dor de pacea Ta... de iubirea ce unește
Și mi-e dor să văd în zare soarele cum strălucește...
Poate că Te-am supărat dar ne pare Doamne rău
Te chemăm îngenuncheați și-apelăm la harul Tău
Mai întinde mâna Tată și mai lasă îndurare
Ne mai iartă încă-o data în iubirea Ta cea mare!
Lumea-i plină de păcate... știu, dar sunt și inimi pline
De iubire și speranță și de -nvățături divine
Pentru ei ai milă Doamne și privește către noi
Lasă sfântă-nviorare într-o lume de nevoi
Și atunci și cel ce zice ”nu există Dumnezeu!”
Se va-ntoarce către Tine... va cinsti Numele Tău
Și vom fi popor ales... îmbrăcat în albul strai...
Țărișoara mea va fi ca un colțișor de rai!

Vulcan-08-07-2018
Mary
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/178696/strigatul-poporului