Tot ce spun e prea puțin
Autor: Laura Minciună
Album: Iubirea Ta eterna
Categorie: Laudă și închinare
Din nevoită-nsingurare
Cuvinte curg liniștitor
Și dintr-al Bibliei izvor
Îmi sorb taín de-nviorare.
Având nădejdea, merg 'nainte
Căci sufletul mi-e însetat
Și Domnul fie lăudat
Pentru-ale Sale daruri sfinte!

Cu unduiri armonioase
Și păsările-n trilul lor
Îl laudă pe Creator
Purtând spre cer cântări duioase.
Flori de salcâm și flori de soc
Își dispersează-amețitoare
Aroma lor încântătoare...
Și timpul parcă stă pe loc...

Cu scânteieri de alb perlat
Imaculatele petale
Se scutură, șoptind pe cale
Un cânt de slavă minunat!
Te văd în freamătul de plop
Și-n tremurul plăpând al ierbii,
'N-oglinda apei, unde cerbii
Vin să se-adape la un loc...

Te văd în zbuciumul naturii-
Fulger ce-mparte zarea-n două,
În soarele din bob de rouă
Și-n haina verde a pădurii...
Și-n amalgamul de emoții
Ce sufletul mi-a copleșit,
Cu dragoste Ți-am mulțumit
Că nu ne lași în voia sorții!

Dar tot ce spun, e prea puțin;
Avem valori nemăsurate,
Iar Dumnezeu ne stă aproape
Și ieri, și azi, și-n veci: AMIN!

Brădet 05 05 2018
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/177059/tot-ce-spun-e-prea-putin