Strigătul orfanilor
Autor: Nelu Tripon
Album: Comori pentru cer
Categorie: Diverse
Mare forfotă e-n lume, peste tot e agitare
Urmăresc un scop anume, sunt în plină căutare.
În interiorul lor s-a născut o întrebare!
Ce religie s-apuce de-acum în continuare...!

Cu cât vor analiza să ştie care din ele
E perfectă, hai să-i zicem... „Aşa între-ghilimele"!
Nu vor găsi niciodată una chiar pe placul lor
Astfel devin disperaţi şi nu ştiu nici ce mai vor!

Dumnezeu peste milenii ne-a propus o variantă
Şi nu una oarecare, ci e una importantă:
„De vrei o - religiune -, trebuie să cercetezi
Pe văduve şi orfani... şi curat să te păstrezi".

De te-ntrebi: Unde să-i caut? Unde este locul lor?
Apleacă-ţi urechea doar, căci ei strigă:- Ajutor!
Strigătul lor se aude, e strigăt de disperare
„Oameni buni priviţi la noi! Nu mai staţi în nepăsare!"

Noi nu avem nici o vină pentru că suntem orfani
Unii de la început, alţii de la câţiva ani!
Am ajuns aşa pe lume să avem acest - statut -
Deşi nimeni dintre noi nu l-a dorit, nu l-a vrut!

Suntem parcă pedepsiţi să avem această soartă
Vina că suntem aşa nu-nţelegem cine-o poartă!
Ne obişnuim cu starea despre crunta realitate
Dar nădăjduim în clipa „Zilei de reabilitate".

Oameni buni: Treziţi-vă! Schimbaţi sensul vieţii voastre!
Gândiţi-vă doar o clipă şi la problemele noastre!
Mulţi suntem desculţi şi goi, pe când ale voastre case
Sunt pline de lucruri bune ce ai voştri le purtase...

Dăruiţi-ne degrabă doar surplusul ce-l aveţi
Domnul vă v-a da mai mult, voi o să vedeţi!
Chiar bani de ne dăruiţi,chiar hrană mai bună
„Cine face lui îşi face, pentru el adună"!

Vizitaţi-ne măcar, arătaţi-ne iubire...
Avem nevoie de asta în procesul de trăire
Luaţi-ne chiar în braţe, mângâiaţi-ne puţin!
Pieptănaţi-ne prin plete, uşuraţi-ne de chin!

De ne-ntindeţi o bomboană va fi mai mult ca un - tort - !
Noi ştim să vă mulţumim din inimă pentru tot.
De ve-ţi cheltui mai mult... să ne daţi o - jucărie - !
Ve-ţi fi binecuvântare, ce dăinuie pe vecie.

Îndrăznim să vă propunem: La sfârşit de săptămână
Treceţi prin orfelinate şi ne întindeţi o mână
Ca în cele două zile de cari voi vă bucuraţi
Alegeţi pe care vreţi... Că noi aici suntem fraţi!...

Nu ne supărăm că unii vor avea „Sfânta favoare"
Să fie aleşi de-aici ca în clipa următoare...
Să-i duceţi la voi acasă şi să-i faceţi fericiţi
Ca măcar acele clipe să se simtă că-s iubiţi.

Poate cei ce au rămas... - Săptămâna viitoare
Vom fi noi cei preferaţi, vom avea acea onoare
Să mergem cu voi de mână, să ne fiţi ca şi părinţi
Pentru noi ve-ţi fi „CEVA", chiar „Adevăraţii Sfinţi"!

Dacă mai strigăm odată pentru ceva mai măreţ
Oare ceeace strigăm!... Nu e strigăt prea-ndrăzneţ?
Oricum e o provocare cu ecoul prelungit
Toţi s-audă ce strigăm şi la ce ne-am mai gândit!

„Dacă există familii în care nu sunt copii
Sau familii care au, dar mai doresc şi alţi fii
Suntem gata de-nfiere!! E visul ce ne-a rămas...
Gândiţi-vă la aceasta! Vrem să faceţi primul pas!

Domnul să vă lumineze şi să vă călăuzească
Să râvniţi să faceţi asta, ca El să vă răsplătească
Toţi orfanii-n rugăciune ne unim şi zicem dar:
„Doamne dă-le Tu voinţă şi înfăptuire chiar"!

Auzind acestea toate suntem martori la - strigare -
Şi nu putem sta pasivi la o astfel de chemare!
Ci din contră fiecare să facem acum ceva
Ca aceste sări de lucruri să se poată rezolva.

De vei fi activ la asta ai primit deja răspuns
La-ntrebarea ce odată înainte tu ţi-ai pus!
„Ve-i avea RELIGIUNEA curată, neîntinată
Cum Iacov o prezentase, să audă lumea toată.
Amin
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/17642/strigatul-orfanilor